Amenințările europene generate de alegerile lui Trump: De ce retragerea forțelor americane din Germania nu este cea mai gravă situație
Decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania a fost prezentată de oficialii germani ca un gest simbolic. Totuși, analiștii avertizează că ruptura transatlantică mai amplă ar putea expune economia și securitatea Europei la pericole mult mai mari. Creșterile recente de tarife comerciale pentru mașinile europene, decizia de a nu mai desfășura rachete cu rază lungă de acțiune în Germania și consecințele economice și militare ale războiului din Iran sunt factori care vor avea un impact mai semnificativ asupra regiunii.
„Toate acestea au un impact mai mare decât o reducere simbolică de 5.000 de soldați”, a declarat Thorsten Benner, director al Institutului Global de Politici Publice din Berlin, pentru Wall Street Journal. De asemenea, oficialii de la Pentagon au anunțat că Statele Unite vor retrage o brigadă din Germania în următoarele 6-12 luni, la scurt timp după ce cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat că America pare să nu aibă o strategie pentru a încheia conflictul din Iran, iar Teheranul a umilit Washingtonul în timpul negocierilor.
Statele Unite au 36.000 de soldați în Germania, dintr-un total de 85.000 prezenți în toată Europa. Baza Aeriană Ramstein din sudul Germaniei joacă un rol logistic crucial pentru operațiunile militare desfășurate de SUA în Afganistan, Irak și, recent, în Iran. Trump a amenințat în primul său mandat că va retrage 12.000 de soldați din Germania.
Recent, Statele Unite au decis să nu mai desfășoare un batalion înarmat cu rachete de croazieră Tomahawk și rachete hipersonice Dark Eagle în Germania, conform unui acord semnat în 2024 de administrația Biden. Această decizie a fost anticipată de oficialii de la Berlin, care au considerat că administrația Trump nu va respecta termenii acordului, având în vedere lipsa de angajament anterioră.
Nico Lange, director al Institutului pentru Analiza Riscurilor și Securitate Internațională din Germania, a subliniat că, în fața amenințărilor crescute în Europa, breșa în capacitatea de descurajare convențională reprezintă o problemă majoră. Deși Germania își dezvoltă propriile forțe, nimeni din Europa nu deține capacitatea specifică necesară în acest moment.
Decizia de a nu desfășura acest batalion este văzută și ca un semn al încercării lui Trump de a îmbunătăți relațiile cu președintele rus Vladimir Putin, venind imediat după ce Trump a prelungit suspendarea sancțiunilor împotriva petrolului exportat de Rusia, în contextul în care Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. Această mișcare este percepută de liderii europeni ca subminând eforturile de a forța Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.
Exporturile germane către SUA au scăzut drastic după ce Trump a inițiat un război comercial împotriva Europei. Epuizarea arsenalului de rachete al Statelor Unite în războiul din Iran complică și mai mult situația pentru Europa, care depinde de livrările de armament din America, în special în ceea ce privește sistemele de apărare antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune.
Germania își propune să aibă cea mai mare armată convențională din Europa până în 2029 și a semnat un acord cu Franța pentru extinderea umbrelei nucleare europene. Totuși, problemele economice generate de politicile Washingtonului afectează capacitatea Berlinului de a susține noile investiții militare. De asemenea, creșterea prețurilor la energie din cauza războiului din Iran va determina o creștere economică mai mică decât estimările inițiale pentru Germania. Anunțul lui Trump privind majorarea tarifelor pentru importurile de mașini din Europa de la 15% la 25% a adăugat presiune asupra industriei auto germane, care continuă să se confrunte cu dificultăți.
