Fuziunea dintre comunele Fibiș și Mașloc din Timiș
Primăriile din județul Timiș, Fibiș și Mașloc, au anunțat oficial intenția de a se uni într-o singură comună, ca urmare a stimulentului oferit de Consiliul Județean Timiș pentru comasarea localităților. Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a salutat această decizie, considerând-o un model de succes pentru reforma administrativă din România.
„Astăzi, în plenul Consiliului Județean Timiș, primarii celor două localități – Ionel Lupu (Mașloc) și Gheorghe Carcea (Fibiș) – au anunțat intenția de a se uni. Această fuziune nu este doar simbolică, ci un demers administrativ concret, menită să optimizeze resursele și să faciliteze accesul la fonduri europene”, a afirmat Simonis.
Etapele procesului de fuziune
Simonis a explicat că procesul de unificare va necesita parcurgerea tuturor etapelor legale, inclusiv consultarea populației prin referendum. „Semnalul transmis astăzi este însă unul clar: există voință și asumare”, a adăugat el.
Beneficii și stimulente
Conform lui Simonis, fuziunea celor două comune ar putea genera economii semnificative prin reducerea cheltuielilor administrative. „Un singur primar, un singur viceprimar, un singur Consiliu Local și eliminarea dublării unor posturi din aparatul administrativ. Depășirea pragului de 2.000 de locuitori înseamnă acces mai ușor la finanțări europene și la programe care, altfel, rămân inaccesibile comunelor foarte mici”, a declarat el.
CJ Timiș a propus un stimulent financiar special pentru localitățile care decid să se comaseze. „Este un stimulent pe care îl vom susține exclusiv din bugetul CJ Timiș și pe care consider că Guvernul României ar trebui să îl dubleze, dacă ne dorim rezultate la nivel național”, a subliniat Simonis.
Un model pentru reforma administrativă
Simonis a lăudat curajul primarilor și a declarat că această fuziune ar putea deveni un exemplu de succes la nivel național. „Vreau să îi felicit pe cei doi primari pentru că sunt primii din județul Timiș care au avut curajul să ia această decizie. Este un proces lung și anevoios. În toamna acestui an, atunci când vor fi organizate referendumurile, va trebui să mergem în cele două comune și să explicăm oamenilor avantajele acestei unificări”, a adăugat el.
Simonis a concluzionat că acest model ar putea fi începutul unei reforme administrative ample în România, cu condiția ca aceasta să fie aplicată coerent la nivel național: „Prin urmare, vorbim despre un model de succes care poate deveni începutul unei reforme administrative ample în România, cu condiția ca aceasta să fie aplicată la scară largă și susținută coerent la nivel național de către guvern.”
