Atacuri hibride masive asupra României înainte de alegerile din 2024
Procurorul general, Alex Florența, a anunțat că România se confruntă cu campanii hibride de amploare în contextul alegerilor din 2024. Aceste atacuri sunt realizate prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, dezinformare și influențarea electoratului, fiind derulate de „actori ostili” care urmăresc modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației.
Florența a explicat că, din anchetele derulate de Parchetul General, se poate concluziona că România a fost o țintă predilectă a acestor campanii hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale prin utilizarea versatilă a platformelor sociale și prin tehnici de inginerie socială, vizând segmentarea populației pentru livrarea de mesaje personalizate.
Războiul hibrid
Procurorul general a definit războiul hibrid ca fiind mai perfid decât războiul tradițional, având rezultate de influențare a vieții sociale și economice ale unui stat prin utilizarea coordonată a mai multor instrumente, inclusiv atacuri cibernetice și subversiune politică. El a subliniat că anumite știri care par izolate sunt parte a unui efort conjugat în cadrul acestui război hibrid.
Florența a menționat atacurile cibernetice anterioare asupra aeroporturilor românești și asupra sistemului de camere de supraveghere, afirmând că aceste evenimente nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un atac hibrid coordonat. Anul 2024 a fost marcat de peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, vizând obținerea și exfiltrarea unor credențiale de la Autoritatea Electorală Centrală și Biroul Electoral Central.
Intensificarea atacurilor rusești
Florența a indicat că atacurile cibernetice rusești s-au intensificat în 2024, cele mai periculoase fiind asociate unor grupuri de hackeri pro-ruși, precum Lockbit și Lynx. Aceste atacuri au vizat instituții publice și companii de transport de interes național, precum și 17 instituții bancare.
Acțiuni destabilizatoare
Procurorul a subliniat că acțiunile destabilizatoare din România sunt parte a unei campanii coordonate care vizează și alte state din estul Europei. Un exemplu este cazul unui cetățean columbian arestat pentru intenția de a comite acte de terorism în proximitatea unui complex din județul Ilfov.
Subversiunea politică și instigarea la ură
Florența a explicat că subversiunea politică include cultivarea unor rețele de afaceri mass-media și influența asupra deciziilor guvernamentale. De asemenea, el a menționat intensificarea mesajelor instigatoare la ură și violență în rândul comunităților extremiste din noiembrie 2024, asociate cu campania de promovare a unui candidat independent.
În plus, au fost identificate mesaje instigatoare la ură și acțiuni violente pe rețelele de socializare, care folosesc hashtag-uri pentru a viraliza conținutul instigator. Procurorul a evidențiat că aceste acțiuni sunt generate artificial, având scopul de a amplifica tensiunea socială și de a crea un climat de nemulțumire.
Florența a concluzionat că ecosistemul online utilizat de actorii din Federația Rusă include o gamă largă de instrumente, de la mass media tradiționale la conturi false și rețele de boți, toate acestea având rolul de a amplifica vizibilitatea anumitor mesaje și de a influența opinia publică.
