Alegerile din Armenia: O provocare pentru Erevan în drumul său spre Occident, stârnind nemulțumirea Moscovei
Armenii au început să voteze duminică în cadrul alegerilor parlamentare, care reprezintă un test al sprijinului populaţiei faţă de reorientarea geopolitică iniţiată de prim-ministrul Nikol Paşinian, orientată către Occident, spre marea nemulţumire a Rusiei. Armenia şi Rusia, legate de două secole de istorie în cadrul Imperiului Rus şi apoi al Uniunii Sovietice, sunt în continuare aliate oficial.
Însă, de la recucerirea cu forţa de către Azerbaidjan a enclavei Karabah, pe care Rusia nu a împiedicat-o, Erevanul îşi intensifică reproşurile la adresa Moscovei, îndreptându-se spre Uniunea Europeană şi Statele Unite. La sfârşitul lunii mai, preşedintele american Donald Trump a exprimat sprijinul „deplin şi total” faţă de Nikol Paşinian, în timp ce Rusia a avertizat deschis Armenia, reamintind că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană a stat la originea problemelor acestei ţări.
Scrutinul de duminică are loc după ani de schimbări profunde în Armenia, de la venirea la putere a lui Nikol Paşinian în urma protestelor din 2018. Această mică ţară cu populaţie majoritar creştină din Caucaz se află încă sub şocul înfrângerii militare suferite în faţa Azerbaidjanului în 2020 şi al pierderii Karabahului în 2023, care a provocat exodul a zeci de mii de armeni din acest teritoriu disputat.
Nikol Paşinian, un fost jurnalist în vârstă de 51 de ani, a prezentat acest scrutin ca o alegere între o pace durabilă, deşi controversată, cu Baku, şi o revenire la război. El a reproşat Moscovei că nu a acordat ajutor Armeniei în timpul războiului din 2020. Rusia a desfăşurat forţe de menţinere a păcii în Karabah, dar nu a intervenit direct, dorind să-şi păstreze relaţiile cu Azerbaidjanul.
Luând act de această situaţie, Paşinian a suspendat participarea Armeniei la o alianţă regională condusă de Moscova şi a încercat să consolideze legăturile cu Bruxelles şi Washington, avansând chiar ideea unei potenţiale aderări la UE. Această eventualitate este considerată de Rusia ca o ingerinţă occidentală în sfera sa de influenţă. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat, în luna mai, că tot ceea ce se întâmplă în Ucraina a început prin încercarea acesteia de a adera la UE.
Rusia este principalul partener comercial al Armeniei, o piaţă-cheie pentru exporturile sale agricole şi textile. De asemenea, mulţi armeni trăiesc şi lucrează în Rusia, iar Erevanul depinde de Moscova pentru aprovizionarea cu armament şi energie. Ca măsură de represalii, Rusia a interzis importul unor produse agricole armene, stârnind îngrijorarea Erevanului. Kremlinul a fost acuzat că încearcă să influenţeze alegerile.
Nikol Paşinian a afirmat că nu doreşte să rupă legăturile cu Moscova, declarând: „Nu am avut niciodată, nu avem şi nu vom avea niciodată intenţia de a aduce atingere intereselor Rusiei”. Cu toate acestea, campania electorală a căpătat un caracter de luptă pentru viitorul geopolitic al Armeniei, Paşinian avertizând că un „război catastrofal” cu Azerbaidjanul ar putea izbucni dacă partidul său pierde majoritatea.
Principalul său concurent, omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetyan, a avertizat împotriva „goanei imprudente” spre Occident, subliniind că „Rusia este şi va rămâne partenerul nostru strategic şi principalul nostru partener economic”. Europenii nu îşi ascund dorinţa de a-l vedea pe Paşinian câştigând alegerile, susţinând parteneriatul UE-Armenia în cadrul unui summit organizat la Erevan la începutul lunii mai, oferind investiţii în această zonă esenţială pentru transportul hidrocarburilor.
Partidul Contractul Civil al prim-ministrului se află în fruntea sondajelor, dar sistemul politic este fragmentat, cu 19 partide şi blocuri în cursă pentru cele 101 locuri din Parlament. Este în joc şi bilanţul democratic al lui Nikol Paşinian, care se confruntă cu critici din ce în ce mai intense la opt ani de la preluarea puterii. Un analist independent, Gevorg Poghosyan, afirmă că „Armenia se îndreaptă de la populism către metode autoritare de guvernare”. Pentru mulţi armeni, opoziţia rămâne asociată cu influenţa rusă şi cu oligarhii.
Armen Pogossyan, un consumator în vârstă de 77 de ani, a declarat că se gândeşte pe cine să voteze, asigurând că nu va vota pentru prim-ministru, reproşându-i lui Paşinian pierderea Karabahului. În contrast, Garik Petrossyan, un specialist în informatică în vârstă de 31 de ani, intenţionează să voteze pentru guvernul actual, pentru „independenţa Armeniei”.
