Execuția bugetară după două luni: Deficitul bugetar s-a redus semnificativ
Ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026 are șanse reale să fie atinsă, dacă se mențin creșterea veniturilor și controlul strict al cheltuielilor. Potrivit datelor oficiale, deficitul după primele două luni este de 14,23 miliarde de lei (0,70% din PIB), la jumătate față de aceeași perioadă din 2025.
Deficitul bugetar a fost redus la jumătate față de 2025, când în primele două luni era de 30,24 miliarde de lei (1,58% din PIB), ceea ce reprezintă o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an. Această ajustare este rezultatul creșterii veniturilor bugetare, care au urcat cu 15,7%, până la 103,73 miliarde de lei.
Îmbunătățirea colectării, în special în cazul TVA, a avut un rol esențial. Încasările nete din TVA au ajuns la 23,75 miliarde de lei, în creștere cu peste 20% față de anul anterior. De asemenea, statul a accelerat restituirile de TVA către companii, care au crescut la 7,22 miliarde de lei, oferind un sprijin important pentru lichiditatea firmelor.
Eliminarea facilităților fiscale a contribuit, de asemenea, la majorarea veniturilor. Încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, iar taxarea dividendelor a adus un plus de aproape 58%. Fondurile europene au reprezentat o sursă majoră de venit, cu sume rambursate de Uniunea Europeană totalizând 8,28 miliarde de lei, în creștere cu aproape 88% față de anul precedent.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a reușit o temperare vizibilă. Cheltuielile totale s-au situat la 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% față de anul trecut, iar ponderea acestora în PIB a coborât de la 6,3% la 5,8%. Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, cu aproape un miliard mai puțin față de 2025, pe fondul limitării angajărilor și eliminării unor sporuri. Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%.
Cea mai mare parte a bugetului a fost direcționată către asistența socială, cu statul plătind 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare. Investițiile au fost susținute în principal din fonduri europene, statul alocând 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, peste 76% din sumă fiind destinată proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR.
În ciuda evoluțiilor pozitive, economia rămâne vulnerabilă. Un nou val de inflație, alimentat de scumpirea carburanților și a gazelor, ar putea duce la o contracție economică semnificativă, existând posibilitatea unor rectificări bugetare.
