Fără reforme fiscale, viitorul economic al României se îndreaptă spre zona de risc
România se confruntă cu un risc economic crescut, avertizează Erste, una dintre cele mai mari bănci din Europa, care subliniază necesitatea unei noi reforme fiscale pentru a evita un rating „junk”. Acest rating indică o scădere a încrederii investitorilor în economia românească.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că schimbarea regimului fiscal este inevitabilă, având în vedere că simpla reducere a cheltuielilor bugetare nu va fi suficientă pentru a diminua deficitul, care ar putea ajunge la 8% din PIB anul acesta. Această valoare este departe de ținta de diminuare a deficitului bugetar stabilită pentru 2025.
Conform analizei băncii, România, Slovacia și Polonia trebuie să ia măsuri urgente pentru a reduce deficitele. Anul trecut, România a înregistrat un deficit de 8,7% din PIB, cel mai mare din regiune. Dăianu subliniază că, potrivit unor măsurători mai precise, deficitul anul trecut a depășit 9% din PIB, un nivel alarmant care necesită o regândire a politicilor fiscale.
Deficitele anuale crescute afectează percepția asupra economiei românești, iar vulnerabilitățile economice pot avea efecte negative pe termen lung. Dăianu a menționat că aceste deficite sunt rezultatul unei gestionări ineficiente din partea guvernelor anterioare, care au subestimat riscurile asociate cu o creștere constantă a deficitului.
Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că, deși este necesar să se controleze cheltuielile, acest lucru nu este suficient. Cheltuielile rigide, cum ar fi salariile și pensiile, reprezintă o mare parte din buget, iar simplificarea administrației nu va rezolva problema deficitului decât într-o mică măsură. România se confruntă cu venituri fiscale foarte joase și cu nevoile de cheltuieli în creștere, inclusiv cele pentru apărare.
Dăianu a reafirmat că, dacă nu se intervine asupra regimului fiscal, deficitul va rămâne ridicat. Fără reforme fiscale, România riscă să nu atingă ținta de 7% din PIB, având toate șansele să se apropie de 8% din PIB, ceea ce este îngrijorător în contextul programării bugetare pentru 2025.
