Europa în fața alegerii: A acționa ferm sau a deveni o „victimă”
Guvernele dezbinate ale Europei refuză să recunoască măsura în care violența modelează politica globală și trebuie să-și intensifice eforturile pentru a-și impune forța, a avertizat șeful statului major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard, într-un interviu acordat Politico. „O Europă slăbită s-ar putea trezi mâine în postura unui animal vânat, după două secole în care Occidentul a dat tonul”, a declarat Burkhard, adăugând că „nu este vorba doar despre forțele armate, ci despre faptul că acum predomină dinamica puterii dure”.
Generalul Burkhard a subliniat că țările fragmentate ale Europei vor trebui să se unească mai strâns, ca forță strategică, pentru a contracara „sferele de influență” construite de China, Rusia și SUA. „Pe de o parte, țările europene nu au fost niciodată atât de puternice. Pe de altă parte, există o formă de negare din partea guvernelor și a populațiilor în fața nivelului de violență din lumea de astăzi”, a adăugat el.
Realitatea prezentată de generalul francez reflectă un număr tot mai mare de avertismente cu privire la fragilitatea Europei. Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a subliniat că UE trebuie să înceteze să pretindă că poate exercita o influență globală doar ca forță economică și piață de consum. El a insistat că blocul a primit un „semnal de alarmă foarte brutal” din partea lui Donald Trump, care i-a atras atenția că trebuie să gândească în termeni mult mai strategici în ceea ce privește cheltuielile pentru securitate și apărare.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a acuzat Uniunea Europeană că alunecă spre irelevanță pe scena mondială, afirmând: „Trebuie să fim dispuși să plătim prețul libertății și independenței noastre”.
Burkhard, care își părăsește funcția la sfârșitul lunii și va fi înlocuit de generalul Fabien Mandon, din Forțele Aeriene, a condus armata franceză din 2021. Sub conducerea sa, forțele armate franceze și-au consolidat prezența pe flancul estic al Europei și au devenit mai active în cadrul NATO, pregătindu-se pentru un război de intensitate ridicată. În ultimele luni, generalul a coprezidat „Coaliția celor dispuși”, un grup de țări care lucrează la garanții de securitate pentru Ucraina în cazul unui armistițiu cu Rusia.
Burkhard a descris o lume definită de patru factori politici: utilizarea forței pentru rezolvarea conflictelor, presiunea exercitată de țări precum China, Rusia, Coreea de Nord și Iran pentru a provoca Occidentul, puterea războiului informațional și impactul schimbărilor climatice. El a subliniat că, mai mult decât tancurile rusești, instituirea unei ordini alternative de-occidentalizate amenință europenii. „Solidaritatea strategică care unește țările europene trebuie să fie foarte, foarte puternică. Nicio țară din Europa nu poate fi un actor important pe cont propriu”, a adăugat el.
Burkhard a menționat provocarea europeană de a vorbi cu o singură voce în politica de apărare, evidențiind presiunea Madridului de a fi scutit de noul obiectiv al NATO, de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Aceasta subliniază cât de diferit percep amenințările națiunile europene. „Dificultatea apărării europene este aceea de a cuprinde interesele strategice ale țărilor europene în ansamblu”, a spus el.
În ciuda multor întrebări fără răspuns, discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina au luat avânt în ultimele săptămâni, după întâlnirea lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc pe 15 august în Alaska. „Dorința foarte puternică a președintelui SUA de a ajunge la un acord de pace aduce un nou impuls”, a declarat Burkhard.
După o întâlnire la Casa Albă cu Volodimir Zelenski din Ucraina, Emmanuel Macron din Franța, Friedrich Merz din Germania și Meloni, administrația Trump a semnalat deschiderea de a contribui la garanțiile de securitate. Aceasta ar putea include resurse de informații, supraveghere și recunoaștere, precum și comandă și control și sprijin aerian.
Pentru majoritatea capitalelor europene, sprijinul militar al SUA este o condiție prealabilă pentru a se angaja în orice efort de monitorizare a unui potențial acord de pace în Ucraina. „Americanii cred, în principal, că europenii trebuie să-și demonstreze angajamentul de a-și asuma responsabilitatea”, a subliniat Burkhard.
El a menționat că este o dilemă de tipul „oul sau găina”: unele țări sunt dispuse să se angajeze numai dacă există garanții americane. Dar nu este vorba de o dezbatere militară, ci de una politică. „Garanțiile de securitate cele mai bune ar fi demonstrarea determinării americane în cazul încălcării unui acord de pace”, a adăugat el, explicând că operațiunile militare ar putea include trupe în Ucraina, patrule aeriene deasupra țării, asigurarea reluării traficului maritim în Marea Neagră și ajutorul pentru construirea armatei ucrainene.
Burkhard a subliniat importanța transmiterii unui semnal că țările europene, susținute într-un fel de Statele Unite, sunt gata să ofere garanții. Oferirea de garanții înseamnă adesea asumarea de riscuri. Pericolul este ca orice contingent militar să se implice în război, având în vedere că Rusia a afirmat în repetate rânduri că nu dorește prezența trupelor europene în Ucraina. De aceea, regulile de angajare – ceea ce ar face armata ucraineană în cazul unui atac rus – rămân o întrebare-cheie.
Generalul a explicat că în cazul respectării unui acord de pace, regulile de angajare ar trebui să permită autoapărarea. „Este destul de logic”, a spus el. Burkhard a observat că conflictul de intensitate ridicată din Ucraina determină o regândire profundă a modului în care operează forțele armate occidentale.
„Am trecut de la războaie alese – în Irak, Afganistan sau Mali – la războaie impuse”, a declarat generalul. În cazul războaielor alese, liderii politici și militari păstrează controlul asupra cantității de muniție folosită și duratei desfășurării trupelor. Războaiele impuse sunt conflicte existențiale în care nu există astfel de opțiuni. „Dacă ucrainenii nu luptă 100%, vor dispărea. Asta înseamnă războaiele impuse”, a adăugat el.
Burkhard a subliniat că, pentru a face față noii realități, forțele armate occidentale trebuie să-și diversifice arsenalele. „Întrebarea „ce ucide ce și cu ce costuri” este esențială. Dacă dezvoltăm doar arme de înaltă tehnologie care ucid, dar sunt foarte scumpe, probabil că nu vom reuși”, a spus el, adăugând că forțele armate au nevoie și de arme de uzură cu costuri reduse.
Generalul a respins argumentul potrivit căruia forțele armate franceze ar putea rezista doar câteva zile într-un conflict de intensitate ridicată, deoarece stocurile de muniție sunt prea mici. El a subliniat că Franța nu ar lupta împotriva Rusiei pe cont propriu, ci alături de aliații NATO. „Rezervele noastre de muniție nu sunt atât de mari pe cât ar trebui să fie, deoarece ne-am concentrat mai mult pe războaie selectate”, a adăugat Burkhard. „Însă, forțele armate franceze sunt capabile să se angajeze în operațiuni, dacă este necesar.”
