Doi lideri din domeniul IT și energie, propuși pentru conducerea Nuclearelectrica
Un manager din IT și unul din sectorul petrol și gaze au fost propuși de Ministerul Energiei pentru a ocupa funcții de membri provizorii în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă. Aceștia vor avea mandate de 2 luni, conform informațiilor analizate.
Ministerul Energiei controlează Nuclearelectrica cu peste 82% din capital. Pe 24 septembrie, mandatele a 5 membri ai Consiliului de Administrație SNN expiră, dintr-un total de 7. Ministerul a decis să înlocuiască 2 dintre acești administratori, în timp ce mandatele celorlalți 3 vor fi prelungite cu 2 luni. Toți cei 5 membri ai CA-ului au mandate provizorii.
Ministerul a propus pentru funcțiile de membri provizorii pe Mihai Dorin Pena și Artur Stratan. Pena a ocupat anterior funcția de director executiv al Cisco Systems pentru România și spațiul ex-sovietic, între 2020-2025, și a fost director general al Cisco Systems România între 2013-2020. De asemenea, a avut roluri de inginer de sistem și account manager la Cisco Systems, inginer consultant la Ness România și reprezentant de vânzări la Romtelecom.
Artur Stratan, care din 2022 este șef de cabinet al secretarului de stat de la Energie, Pavel Casian Nițulescu, a fost director de dezvoltare de afaceri la Amromco Energy și expert consultant pentru Expert Petroleum și ADX Energy. Între 1987 și 2013, Stratan a lucrat la Petrom și OMV, având diverse poziții de management în România, India, Kazahstan și regiunea caspică.
Cei 5 membri ai Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica al căror mandat expiră pe 24 septembrie sunt Pavel Casian Nițulescu, Ionuț Purică, Petre Iulian Nicolescu, Laurențiu Nicolae Cazan și Oleg Burlacu. Nu se știe în prezent care dintre aceștia vor fi înlocuiți.
Nuclearelectrica a raportat pentru primul semestru al anului un profit net de 866,6 milioane lei, în creștere cu 2,8% față de perioada similară din 2022, pe fondul majorării veniturilor din exploatare cu 30%, la 2,744 miliarde lei, în ciuda reducerii cu 1% a producției centralei, la 4.706 GWh.
