Fitch confirmă ratingul României ca atractiv pentru investitori
Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiții, BBB-, cu perspectivă negativă. Această perspectivă negativă reflectă situația precară a finanțelor publice și perspectivele slabe privind creșterea economică. Deși incertitudinea politică s-a diminuat odată cu instalarea noului guvern, polarizarea politică rămâne ridicată.
Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de intrările de capital aferente, care ajută la convergența veniturilor și finanțele externe. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt mai bune decât echivalentele din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă relativ ridicată.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, evidențiată de un deficit fiscal mare și de un raport datorie publică/PIB în creștere rapidă. Deși incertitudinea politică s-a diminuat, noul guvern a introdus un pachet inițial ambițios de consolidare fiscală. Totuși, riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu provin din creșterea slabă, provocările de implementare, oboseala fiscală și polarizarea politică ridicată.
România are ratingul BBB- din iulie 2011, constant la acest nivel, cu perspective stabilă sau negativă. Perspectiva a fost revizuită de la stabilă la negativă în decembrie 2024, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic anul trecut, atingând 9,3% din PIB în termeni ESA (standardul UE) și 8,6% în termeni cash (standardul național), comparativ cu o țintă de 5% din PIB stabilită la începutul anului.
Pentru anul 2025, bugetul a fost construit cu un deficit de 7% din PIB, dar guvernul a recunoscut că această țintă nu mai este realistă, după adoptarea primului pachet de măsuri fiscale în iulie și a celui de-al doilea, prezentat recent. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat într-o conferință de presă că deficitul bugetar ar putea depăși 8%, urmând ca detalii suplimentare să fie oferite cu ocazia rectificării bugetare.
Ratingurile acordate de agențiile de evaluare financiară S&P, Fitch și Moody’s sunt indicatori esențiali pentru investitori, în special pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea acestuia de a susține plata împrumuturilor. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai avantajoase, iar menținerea în categoria recomandată pentru investitori este crucială pentru statul român.
În luna iulie, agenția S&P a reconfirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru România, menținând o perspectivă negativă. Evaluarea Fitch de astăzi era planificată în calendarul agenției, iar Moody’s are programată o decizie în luna septembrie.
Comisia Europeană a subliniat că România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB anul trecut la 7,7% în acest an, conform traiectoriei de ajustare a cheltuielilor stabilită în iulie de EcoFin. Pentru 2026, ținta de deficit este de 6% din PIB.
Datoria statului a crescut în luna aprilie la 1.013,16 miliarde de lei (56,6% ca pondere în PIB), depășind pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei. Aceasta a crescut de la 998,2 miliarde de lei (55,8% din PIB) în luna martie. Deficitul este așteptat să se situeze peste 7% din PIB, conform estimărilor.
În raportul Fitch, se menționează că incertitudinea politică a scăzut semnificativ de la ultima evaluare din februarie 2025. Nicușor Dan, un politician independent, pro-UE, a câștigat alegerile prezidențiale din mai, iar un guvern de coaliție cu majoritate confortabilă a fost format. Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și legiferat rapid în iulie. Cu toate acestea, provocările politice rămân semnificative, inclusiv costul socio-economic al ajustării fiscale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta.
De asemenea, cele două partide principale din coaliție – PNL și PSD – au convenit ca Bolojan să facă loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea genera incertitudine politică.
