Bucureștiul recuperează influența la Casa Albă
De când vicepreşedintele american JD Vance a criticat România pentru anularea alegerilor prezidenţiale, oficialii de la Bucureşti au încercat să recâştige sprijinul Casei Albe. Dragoș Sprînceană, „emisarul lui Ciolacu”, a declarat că „lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră care a pus România în această situaţie”.
Consilierii premierului Marcel Ciolacu au desfășurat o campanie discretă pentru a-i convinge pe Donald Trump și echipa sa că Călin Georgescu, candidatul de extremă dreapta al cărui acces la alegeri a fost blocat de instanțe, nu este aliatul pe care îl considerau, conform surselor citate. În ciuda interdicției lui Georgescu de a candida în cursa reprogramată din mai, oficialii români sunt precauți, dar optimiști că demersul ar fi putut avea succes.
Recâştigarea încrederii unui aliat cheie este crucială pentru România, un membru NATO cu cea mai lungă graniţă terestră din Europa cu Ucraina. Bucureştiul depinde de Washington pentru securitate, având mii de trupe americane staţionate la o bază militară la Marea Neagră, precum și miliarde de dolari alocate pentru contracte de apărare americane pentru avioane de luptă F-35 și sisteme antirachetă.
Deschiderea canalelor de comunicare
Oficialii români au încercat să deschidă mai multe canale de comunicare cu o administraţie americană care a devenit notoriu dificil de contactat. Sprînceană, singurul membru român din clubul de la Mar-a-Lago al preşedintelui Donald Trump, a fost implicat pentru a ajuta la prezentarea argumentelor în favoarea României apropiaților de Trump și pentru a intermedia întâlniri cu oficialii de la Bucureşti.
„A durat ceva timp până când anumiţi politicieni şi-au dat seama cum trebuiau abordaţi politicienii americani”, a spus Sprînceană. El a adăugat că lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră care a dus la actuala situație a României.
Criza politică din România
Casa Albă rămâne „profund tulburată” de evenimentele care au dus la anularea rezultatelor primului tur al votului prezidenţial din noiembrie, unde Georgescu a avut o victorie neașteptată. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Brian Hughes, a declarat că administrația americană „continuă să analizeze situaţia” și va „lucra pentru a ne asigura că acestea nu se repetă”.
Decizia de anulare a provocat cea mai mare criză politică din România de la căderea comunismului în 1989, cu demonstraţii pe străzile capitalei. Georgescu a fost ulterior interzis să candideze din cauza legăturilor sale cu Rusia, în ciuda presiunilor din partea SUA, și se confruntă acum cu șase acuzații penale.
Strategii de campanie
Cu Georgescu marginalizat, un alt lider de extremă dreapta, George Simion, a devenit candidatul principal. Un sondaj de opinie din 17 martie arăta că Simion ar câştiga primul tur de scrutin, dar ar pierde în faţa primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan, în turul doi. Victor Ponta, fost premier social-democrat, a intrat de asemenea în cursă cu o campanie inspirată de Trump, „Make Romania Great Again”.
În contextul presiunilor din partea Casei Albe, Ciolacu a apelat la membri influenţi ai diasporei româneşti din SUA pentru a pleda pentru România. Sprînceană, care a emigrat în SUA ca student, a fost o alegere riscantă datorită controverselor legate de activitățile sale și de afilierile politice.
Controversele lui Sprînceană
Sprînceană, cunoscut pentru stilul său extravagant, a stârnit controverse prin postările sale de pe rețelele sociale, în care denigrează judecătorii care l-au contestat pe Trump și face comentarii despre liderii internaționali. Cu toate acestea, el a acceptat să ajute autoritățile române să convingă persoanele din jurul lui Trump că Georgescu nu este candidatul pro-Trump pe care îl pretindea.
„Premierul este primul care a decis să deschidă această cale”, a afirmat Sprînceană. „Sunt onorat să pot ajuta”.
