Dezvăluiri despre interesele Chinei în conflictul ucrainean
Războiul din Ucraina continuă să modeleze relațiile externe ale Chinei. Recent, liderii europeni au vizitat Beijingul pentru a discuta despre comerț și securitate, iar nevoia de a găsi o soluție la război a fost un motiv major pentru care relațiile sino-europene au ajuns într-un „punct de inflexiune”, conform Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Legăturile strânse ale Chinei cu Rusia și sprijinul perceput pentru efortul său de război au afectat relațiile dintre China și Europa timp de mai bine de trei ani. În cadrul întâlnirii, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că China ar trebui „să își folosească influența asupra Rusiei pentru a respecta Carta Națiunilor Unite și pentru a pune capăt războiului său de agresiune împotriva Ucrainei”.
Liderii chinezi au depus unele eforturi pentru a ajuta la negocierea unui acord de pace pe termen lung, dar nu au reușit să apropie conflictul de o rezoluție. Deși mulți oficiali din China își doresc sfârșitul războiului, este puțin probabil ca Beijingul să joace un rol principal în rezolvarea conflictului și în obținerea unei păci durabile în regiune, potrivit unei analize a revistei Foreign Affairs. Nu există un consens în rândul cercetătorilor chinezi și al publicului larg cu privire la modul de înțelegere a războiului și, prin urmare, la modul de reacție. Legăturile strânse ale Chinei cu Rusia și cultura sa strategică au îngreunat, de asemenea, presiunea Beijingului asupra Moscovei pentru a face concesii care ar putea favoriza Ucraina. Cu cât războiul se prelungește, cu atât va fi mai greu să se rezolve tensiunile fundamentale dintre China și Europa.
O divizare în plan intern
La 40 de luni de la începutul războiului din Ucraina, membrii comunității strategice a Chinei, inclusiv oficiali de politică externă și securitate, cercetători și experți, au încă opinii diferite cu privire la cine este vinovat și cum ar trebui să reacționeze liderii de la Beijing. Platformele sociale chineze au fost cuprinse de dezbateri aprinse între vocile proruse și proucrainene. Unii factori de decizie politică și cetățeni consideră că războiul este un conflict între două state suverane, în care Rusia a încălcat integritatea teritorială a Ucrainei. Mulți lideri și cetățeni chinezi empatizează cu Ucraina, având în vedere propria istorie a Chinei de invazii străine.
Retorica diplomatică a Chinei subliniază angajamentul său față de suveranitatea și independența națională și opoziția sa față de utilizarea forței împotriva altor state – principii care se aliniază cu Carta ONU și reflectă poziția Ucrainei. În contrast, alții văd războiul ca pe o continuare a reorganizării în curs a regiunii după sfârșitul Războiului Rece, considerând că intervenția țărilor occidentale a alimentat anxietățile Rusiei. De asemenea, mulți din China empatizează cu acțiunile Rusiei, văzându-le ca o reacție la încercuirea și restricțiile impuse de Occident.
Poziția ambiguă a Chinei
Poziția ambiguă a Chinei față de războiul din Ucraina reflectă această diviziune internă de la Beijing. Documentul de poziție în 12 puncte privind Ucraina, emis de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei în februarie 2023, evidențiază tensiunea: primul principiu subliniază „respectul pentru suveranitatea națională și integritatea teritorială”, susținând astfel apărarea teritoriului de către Ucraina, în timp ce al doilea principiu recunoaște „preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor”, sugerând o susținere voalată a temerilor Rusiei.
Un parteneriat complicat
China nu a ales acest război și liderii chinezi ar fi preferat ca acesta să nu se fi întâmplat. De-a lungul războiului, China a continuat să comearcă cu ambele țări, fiind cel mai mare partener comercial al Ucrainei, în ciuda perturbărilor. Comerțul bilateral dintre China și Ucraina a ajuns la aproape 8 miliarde de dolari în 2024. Totuși, Rusia ocupă o poziție mult mai importantă în strategia de politică externă a Chinei, cu un comerț anual de aproape 250 de miliarde de dolari.
China a încercat să se mențină neutră, dar relațiile geopolitice îi limitează capacitatea de a media conflictul. Cultura strategică a Chinei o determină să ezite în a critica politicile aliaților săi, iar relațiile tensionate cu Statele Unite și Europa îi restricționează potențialul de mediator. Ucraina și țările occidentale ar putea să nu dorească să vadă China conducând negocierile de pace, de teamă că Beijingul ar insista asupra unei soluții favorabile Rusiei.
Provocarea europeană
Războiul din Ucraina rămâne cel mai important factor iritant în relațiile dintre China și Europa. Beijingul consideră caracterizările negative ale Chinei de către SUA și Europa ca fiind toxice pentru o relație mai bună, iar factorii de decizie din China nu doresc să sacrifice relația sa cu Rusia pentru a ameliora tensiunile cu Europa. În concluzie, războiul a consolidat antagonismele marilor puteri dintre China, Rusia, Statele Unite și Europa, fără ca vreuna dintre părți să beneficieze de această situație.
