Prioritatea lui Donald Trump la summitul NATO
Preşedintele Donald Trump vrea un angajament semnificativ de la summitul NATO de săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt nerăbdători să îl ofere. Alianţa militară transatlantică, formată din 32 de ţări, se va angaja să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, cu 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi 1,5% pentru eforturi mai vag definite legate de apărare. Acest angajament este considerat un moment decisiv ce ar putea reechilibra securitatea transatlantică, permiţându-i lui Trump să obţină o victorie importantă pe scena mondială.
„Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Aşadar, el consideră că este o victorie importantă, şi chiar aşa este”, a declarat un oficial al administraţiei, care a dorit să rămână anonim. Trump va ţine un discurs miercuri, la încheierea summitului, în care va anunţa noul angajament de cheltuieli şi rolul său catalizator. Totuşi, acest succes nu îl va împiedica să exercite presiuni asupra ţărilor pentru a face mai mult şi mai repede, ceea ce ar putea fi dificil pentru unele dintre ţările alianţei, cum ar fi Spania, care solicită o derogare de la noul angajament.
Discuţiile asupra detaliilor angajamentului de securitate au evidenţiat un dezacord între aliaţi, cu privire la data limită pentru îndeplinirea acestuia. „Aici cred că summitul poate exploda”, a afirmat Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO. În timp ce SUA şi ţările din estul Europei propun un termen limită până în 2030, alte ţări doresc extinderea acestuia până în 2032 sau 2035. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus anul 2032 ca un posibil compromis.
Summitul a fost simplificat, reducându-se durata de la două zile la 24 de ore, pentru a se concentra pe angajamentul lui Trump, care a fost negociat în prealabil. „El trebuie să primească credit pentru cele 5% – de aceea organizăm summitul”, a declarat un oficial european din domeniul apărării. De asemenea, Trump a subliniat că obiectivul de 5% nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, care au cheltuieli de 3,4% din PIB.
Absenţa Ucrainei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi prezent doar la cina de deschidere a summitului. Nu va avea loc o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina, o altă concesie făcută Statelor Unite, care nu au dorit să atragă atenţia asupra războiului pe care Trump nu a reuşit să îl rezolve, conform promisiunilor din campania electorală de anul trecut.
Reducerile de durată ale summitului sunt menite să evite diviziunile persistente dintre ţări cu privire la detaliile angajamentului. „Pentru multe ţări, aceasta este întreaga problemă”, a afirmat un oficial european din domeniul apărării. Chiar şi Marea Britanie, care aspiră să ajungă la 2,5% până în 2027, a avut rezerve în privinţa termenului limită de 2032.
Perspectivele pe termen lung
Oficialii NATO şi aliaţii europeni sunt determinaţi să evite repetarea summitului din 2018, când Trump a ameninţat că va retrage SUA din alianţă. Invazia Rusiei în Ucraina a modificat calculele de apărare ale Europei, determinând mai multe ţări să atingă pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare.
În discursul său, Rutte a subliniat necesitatea unei creşteri semnificative a capacităţilor de apărare. Aceste angajamente de creştere a cheltuielilor vizează atât apărarea pe termen lung a Europei, cât şi satisfacerea cerinţelor lui Trump. De asemenea, administraţia SUA exercită presiuni asupra altor aliaţi, precum Japonia, să îşi majoreze cheltuielile de apărare, promovând pragul de 5% ca un nou „standard global”.
