Reprezentantul României la ECOFIN: Fără strategii de creștere a veniturilor, e necesar să revizuim cheltuielile
România trebuie să se prezinte în fața partenerilor europeni cu un plan de reducere a cheltuielilor și a deficitului bugetar semnificativ. Totuși, în absența unui consens politic, acest plan nu este încă existent. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieş, care reprezintă România la ECOFIN, a declarat că măsurile nu pot fi analizate dacă nu sunt aprobate de Guvern sau Parlament. Posibilele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână din luna iulie, dacă vor fi adoptate până atunci.
Andrieş a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare, care a subliniat că România nu a implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului bugetar. El a avertizat că, dacă după 15 octombrie România nu adoptă măsurile necesare, riscă să se impună alte măsuri conform regulamentelor europene, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
În contextul în care România nu a adoptat măsuri pentru creșterea veniturilor, cheltuielile trebuie ajustate la 2,8% pentru acest an și 2,6% pentru anul următor. Conform comunicatelor Comisiei Europene, având în vedere evoluția de la începutul anului, graficul creșterii cheltuielilor nete va fi ajustat, astfel încât, pentru 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%.
Cheltuiala primară netă reprezintă totalul cheltuielilor minus dobânzile plătite și cheltuielile pentru fondurile europene. Se va ține cont, de asemenea, de măsurile discreționare de creștere a venitului, astfel încât cheltuielile să se încadreze în limitele stabilite. Traiectoria ajustării cheltuielilor nete va determina ca, până la finalul anului 2030, România să înregistreze un deficit fiscal sub 3% din PIB. Andrieş a subliniat că, cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai scurtă, cu atât amplitudinea necesară va fi mai mare.
Consiliul ECOFIN a inițiat o procedură de deficit excesiv împotriva României pe 3 aprilie 2020, subliniind că țara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, depășind referința de 3% stabilită în tratate. Răspunsul României la recomandările Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost considerat insuficient, cu cheltuielile nete crescând mai rapid decât recomandările. Aceasta generează un deficit public persistent, punând în pericol corectarea deficitului până în 2030.
Consiliul Afaceri Economice şi Financiare a aprobat pe 21 ianuarie 2025 Planul Bugetar-Structural al României, care prevede o ajustare pe o perioadă de 7 ani, incluzând reformele și investițiile propuse. Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice, reducerea deficitului bugetar sub 3% în perioada 2025-2031 și crearea premiselor pentru sustenabilitatea finanțelor publice.
România a primit recomandări de a menține cheltuielile în limitele stabilite, cu o limită anuală de creștere a cheltuielilor nete de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030. La finalul anului 2024, România a încheiat cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025, deficitul s-a situat la 2,95% din PIB.
