EcoFin solicită României o reformă fiscală stringentă
EcoFin va cere României să adopte o reformă fiscală mai puternică, care să genereze venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB” pe an. Aceasta solicitare vine în contextul deteriorării situației fiscale a țării, deficitul în 2024 fiind de 9,3% față de ținta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe șapte ani, conform unui draft de decizie pregătit la nivelul EcoFin pentru data de 8 iulie.
Veniturile suplimentare de peste 1,7% din taxe ar trebui să fie însoțite de eficientizarea ANAF și a mecanismelor de colectare, precum și de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în sectorul public. Reforma fiscală actuală prevede creșteri de venituri la buget de 1,3% din PIB pentru nouă luni de aplicare în 2025 (0,9% din PIB dacă se exclud măsurile deja adoptate prin ordonanța trenuleț din decembrie) și un impact de 1,7% pe an întreg începând din 2026.
EcoFin a aprobat constatarea Comisiei Europene că România nu a adoptat măsuri adecvate pentru a limita creșterea deficitului bugetar și a cerut României să implementeze măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar până la 15 octombrie. Consiliul a anunțat că cheltuielile nete au crescut mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030.
Comisia Europeană a declanșat proceduri ce pot duce la suspendarea accesului României la fondurile din PNRR și la fondurile de coeziune, având în vedere că statul român nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului bugetar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din UE. Adoptarea de către EcoFin a constatărilor Comisiei era o formalitate.
România trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an, comparativ cu 5,1% în planul fiscal aprobat anterior. În 2026, va fi permisă o creștere de numai 2,6%, față de 4,9% în planul fiscal anterior. Aceste noi limite fac parte din traiectoria de ajustare stabilită de Comisie.
Draftul de măsuri prevede că România ar trebui să adopte măsuri de corectare până la 15 octombrie și să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește maximele stabilite. România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030 și să raporteze progresele înregistrate în implementarea acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni.
