Creșterea alarmantă a țigărilor contrafăcute în ultima decadă: Ce loc ocupă România în acest context?
Comerțul ilicit cu tutun reprezintă o problemă serioasă pentru economiile europene. Conform unui raport recent realizat de KPMG, piața neagră a țigaretelor a crescut în 2024 în Uniunea Europeană cu 10,8% față de 2023, ajungând la aproximativ 40 de miliarde de țigarete ilicite. Acest fenomen se traduce prin pierderi fiscale în UE de 14,9 miliarde de euro într-un singur an, un nivel record. Aceste pierderi sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi bugetul de securitate și apărare al UE pe perioada 2021–2027.
Comerțul ilicit cu tutun nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și una economică. Fenomenul este alimentat de factori precum accizele mari și politicile de control stricte. Aceste date reflectă tendințele generalizate observate în întreaga Uniune Europeană, unde comerțul cu țigarete ilicite a atins 9,2% din consumul total de țigarete, cel mai ridicat nivel din 2015 până în prezent.
Contrabanda cu țigări reprezintă o pierdere semnificativă de venituri fiscale, afectând capacitatea statelor de a investi în domenii esențiale, precum infrastructura, educația, sănătatea și securitatea. De exemplu, în Franța, 38% din consumul de țigarete este ilicit, ceea ce a condus la pierderi de 9,4 miliarde de euro din taxe pe țigarete. Olanda a înregistrat o creștere cu 40% a consumului de țigarete ilicite în 2024, cu pierderi de aproape 900 de milioane de euro.
Grupurile criminale organizate sunt implicate în contrafacerea țigărilor, aducând componente și producând țigările cu utilaje proprii. În 2019, contrafacerea reprezenta 20% din comerțul ilicit, iar acum a crescut la 39%. Aceste grupuri contrabandează țigări prin granițe, fie în cantități mici, fie în încărcături mari.
Țări precum Grecia și Ucraina au demonstrat că este posibilă reducerea comerțului ilicit prin politici fiscale previzibile și prin aplicarea eficientă a legii. În Grecia, consumul de țigarete ilicite a scăzut cu peste 6% de la un an la altul, iar în Ucraina s-a înregistrat o reducere de 29% a comerțului ilicit în 2024 datorită sprijinului acordat autorităților locale de aplicare a legii.
În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins o rată anuală de 5,9%, în creștere în ultimul trimestru al anului 2024. Statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro. Tendința de creștere a consumului de țigări contrafăcute se menține și în 2025.
Pentru România și Uniunea Europeană, soluția este clară: reglementări echilibrate, o taxare rațională care să ofere previzibilitate fiscală și măsuri puternice de aplicare a legii. Combaterea comerțului ilicit cu tutun poate deveni o oportunitate de a crește veniturile fiscale, de a sprijini securitatea publică și de a stimula investițiile în inovație și dezvoltare. România poate învăța din greșelile altor state și poate implementa politici care să protejeze atât sănătatea publică, cât și economia națională, evitând capcanele impunerii unor taxe excesive și reglementări ineficiente care doar încurajează piața neagră.
