Motivul pentru care 50% dintre bulgari refuză euro
Bulgaria este pregătită să adere la zona euro, conform anunțului făcut de Uniunea Europeană săptămâna trecută. Totuși, Doroteya Kanavrova, o mică producătoare de legume, face parte dintr-un grup din ce în ce mai mare de cetățeni bulgari îngrijorați de costurile aderării la zona euro. „Sunt împotrivă”, spune Kanavrova, în timp ce își aranjează produsele pe taraba de la marginea drumului.
Țara vecină are o lungă istorie de greutăți, iar PIB-ul său per capita este la două treimi din media UE, la aproape două decenii de la aderarea la blocul comunitar. Pentru milioane de bulgari, moneda națională (leva) reprezintă mai mult decât simple bancnote și monede; este un simbol al stabilității. Consiliul monetar introdus în 1997 a legat strâns leva de marca germană și apoi de euro, ceea ce a ajutat Bulgaria să pună capăt politicii monetare restrictive din alte țări foste comuniste, precum România, și a eliminat o inflație galopantă.
Rezultatele Eurobarometrului arată că bulgarii sunt împărțiți în mod egal cu privire la aderarea la euro, care ar urma să aibă loc la 1 ianuarie 2026. În plus, bulgarii sunt de două ori mai sceptici decât media UE, conform unui sondaj publicat în luna mai, în condițiile în care partidele de extremă dreapta au organizat proteste împotriva aderării la zona euro.
Svetoslav Gavriyski, fost ministru de Finanțe care a pregătit Bulgaria pentru consiliul monetar în 1997, subliniază că oamenii care s-au obișnuit cu consiliul monetar timp de 28 de ani sunt îngrijorați de ce se va întâmpla fără acesta. El a dezmințit temerile legate de inflație, numindu-le „zvonuri stupide” și afirmând că „o țară trebuie să iasă, mai devreme sau mai târziu, de sub consiliul monetar pentru a deveni o țară normală”.
Cele mai mari economii din regiune (Polonia, România, Cehia și Ungaria) au amânat planurile de aderare la euro. La un eveniment recent la Praga, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a lăudat avantajele menținerii unei monede naționale în lupta cu inflația.
În Bulgaria, perspectiva aderării la euro generează îngrijorări, în special în rândul celor cu venituri mici și al pensionarilor. Politicienii evidențiază beneficiile aderării, precum creșterea investițiilor și reducerea costurilor cu împrumuturile, dar mulți cetățeni se tem că prețurile vor crește pe termen scurt. Doroteya Kanavrova exprimă temeri că trecerea la euro va duce la scumpirea îngrășămintelor, ceea ce va face producția sa de legume mai costisitoare. „Marile firme sunt bogate, ele își permit. Noi ne descurcăm greu cu leva, vom fi într-o situație și mai rea cu euro”, afirmă Kanavrova.
Având în vedere că majoritatea clienților ei sunt turiști români, Kanavrova preferă leii românești în loc de euro, atunci când acceptă bani străini, deoarece poate folosi leii când face cumpărături peste graniță, în timpul iernii.
Problema nu este că bulgarii nu sunt pro-europeni. Sondajele arată că mai mult de jumătate dintre ei au încredere în UE, un procent dublu comparativ cu cei care au încredere în Guvernul de la Sofia. Problema constă în incapacitatea oficialilor de a găsi un limbaj comun cu cetățenii care, spre deosebire de marile firme, nu observă avantajele directe ale utilizării unei monede comune. Acest lucru este mai ușor pentru partidele populiste, iar protestele organizate de extrema dreaptă au scos în stradă zeci de mii de oameni pentru al doilea weekend consecutiv.
Dennis Schen, economist șef la agenția de evaluare Scope Ratings, afirmă că decidenții ar fi trebuit să facă o treabă mai bună în informarea publicului despre beneficiile unei monede comune, chiar dacă aderarea la uniunea monetară este o problemă tehnică.
