Noua abordare a Ucrainei privind dronele: „Rusia trebuie să suporte consecințele acestui conflict”
Sute de drone kamikaze ucrainene au zburat spre Moscova în ultimele săptămâni. Deși niciuna nu a ajuns în capitala rusă, efectul asupra orașului și a întregii țări a fost semnificativ. Dronele ucrainene au forțat închiderea temporară a cel puțin 217 aeroporturi din Rusia de la 1 ianuarie, conform unui raport al publicației ruse independente Novaya Gazeta Europe din 14 mai, care citează date de la agenția aviatică de stat a Rusiei, Rosaviatsia. Această cifră depășește totalul combinat pentru toate anii 2023 și 2024, evidențiind capacitatea tot mai mare a Kievului de a exercita presiuni asupra Rusiei, chiar și în zone îndepărtate de granița cu Ucraina.
Potrivit lui Serhii Bratchuk, purtător de cuvânt al Diviziei de Sud a Armatei de Apărare a Ucrainei, creșterea numărului de perturbări reflectă o schimbare strategică în campania de drone a Ucrainei. „Moscova este cel mai mare hub aviatic din Federația Rusă – zborurile merg peste tot, nu numai în Rusia, ci în întreaga lume”, a declarat el pentru Kyiv Independent. „Este vorba despre potențiala dezintegrare a regiunilor rusești și slăbirea controlului intern”.
În perioada dinaintea Zilei Victoriei Rusiei, pe 9 mai, trei nopți de raiduri cu drone ucrainene au forțat Rosaviatsia să ordone restricții temporare de zbor, perturbând planurile de călătorie pentru cel puțin 60.000 de pasageri, conform Asociației turoperatorilor din Rusia. După o scurtă perioadă de calm, un nou val de atacuri a avut loc. Ministerul rus al Apărării a raportat că 485 de drone ucrainene au fost doborâte în ultimele trei zile, între 20 și 22 mai, dintre care 63 deasupra regiunii Moscova. Pe 23 mai, atacurile au continuat, iar aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Zhukovski din Moscova au fost nevoite să suspende operațiunile din cauza a șase drone care „zburau spre Moscova”, a declarat primarul orașului, Serghei Sobianin.
Bratchuk a subliniat că „populația rusă trebuie să plătească pentru acest război”. El a explicat că aviația nu este o industrie ieftină, iar pierderile sunt suportate de aeroporturi și companiile aeriene, având un impact psihologic asupra pasagerilor și clienților cargo. „Direcția prioritară este clară – Moscova și regiunile învecinate”, a adăugat el.
Deși experții au declarat că costurile economice imediate pentru Rusia rămân gestionabile, Bratchuk a subliniat că campania de drone are un scop militar mai amplu. „Aceste perturbări nu sunt accidentale. Ele fac parte dintr-o campanie de presiune împotriva logisticii, a sistemelor de apărare aeriană și a moralului populației”, a afirmat el. „Chiar și cea mai mică țintă aeriană trebuie să declanșeze un răspuns complet al apărării aeriene”.
Rețeaua de apărare stratificată a Rusiei se află deja sub presiune din cauza campaniei de ani de zile a Ucrainei, care vizează producția de petrol a Rusiei, în încercarea de a priva Kremlinul de finanțare pentru invazia sa. Țintirea Moscovei și a regiunilor înconjurătoare cu un număr tot mai mare de drone ar putea subția și mai mult apărarea aeriană a Rusiei. Bratchuk a menționat că, prin forțarea unităților de apărare aeriană ale Rusiei să reacționeze la fiecare amenințare aeriană, Kievul testează limitele capacității Kremlinului de a-și proteja propriul teritoriu. „Acesta ar putea fi un element care ar permite dronelor noastre de luptă să lovească mai eficient țintele militare”, a concluzionat el, subliniind că atacurile vor continua să vizeze siturile militar-industriale din Rusia.
