Nicușor Dan, admiratorul de seamă al unui sportiv român remarcabil
Președintele României, Nicușor Dan, este un mare fan al handbalului și a participat la numeroase meciuri ale formației CSM București și ale naționalei României. El și-a exprimat admiratia pentru Cristina Neagu, inter stânga recunoscută ca fiind de patru ori cea mai valoroasă handbalistă a lumii. Nicușor Dan a subliniat importanța performanțelor Cristinei Neagu pentru sportul românesc, afirmând: „Pentru ca un sportiv din România să fie cel mai bun din lume de patru ori, e important”.
Cristina Neagu se va retrage pe 8 iunie la o gală extraordinară în Sala Polivalentă, iar meciul va fi transmis în direct.
În ultima duminică, Cristina Neagu a jucat ultimul meci al carierei sale. Marți, în cadrul unei postări pe pagina sa personală de Facebook, ea a declarat că se simte mândră și norocoasă că a putut să lase ceva în urmă. „Şi, poate cel mai important, las o dovadă că se poate”, a scris marea handbalistă.
În postarea sa, Cristina Neagu a împărtășit emoțiile trăite după ultimul meci: „A trecut o zi de la momentele care îmi vor rămâne în suflet pentru totdeauna, dar emoţia e încă aici, cu mine. Încă simt privirile voastre, lacrimile, aplauzele, îmbrăţişările. Duminică mi-am luat rămas-bun de la handbal, de la un capitol care a însemnat o viaţă întreagă. Ultimul meci oficial. Ultima bucurie pe teren cu colegele. Şi apoi… acel moment. Când tricoul cu numărul 8 a fost ridicat deasupra tribunei, am simţit cum totul se opreşte pentru o clipă. Nu o să-l mai poarte nimeni la CSM Bucureşti. Va rămâne acolo, sus, aproape de inima voastră.”
Cristina Neagu a continuat: „Duminică am apăsat butonul de time-out cu toată emoţia din lume. Nu doar ca să marchez un final, ci ca să spun mulţumesc. Pentru fiecare meci, pentru fiecare vis care a devenit realitate. Pentru fiecare dată când am căzut şi v-aţi ridicat cu mine.”
Concluzionând, Neagu a adăugat: „După ultimul meci jucat, vă recunosc că mă simt mândră şi norocoasă că am putut să las ceva în urmă. Las o viaţă de om trăită pe teren. Şi, poate cel mai important, las o dovadă că se poate. Că ai voie să visezi. Şi că, atunci când pui suflet, rămâne ceva din tine mai departe. 8 nu va mai fi pe teren. Dar va fi mereu acolo, în peluză. Şi, sper, în inimile voastre.”
