Rolul și responsabilitățile președintelui României
Președintele României are rolul de a reprezenta statul român, garantând independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. Conform Constituției, el exercită o funcție de mediere între puterile statului și între stat și societate. Funcția de președinte poate fi deținută pentru cel mult două mandate, fiecare având o durată de 5 ani, începând de la data depunerii jurământului. În situații excepționale, precum război sau catastrofe, mandatul poate fi prelungit prin lege organică.
Atribuțiile președintelui României
Conform Constituției României, Articolul 80, președintele este responsabil cu:
- Reprezentarea statului român și garantarea independenței naționale, unității și integrității teritoriale.
- Veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
- Îndeplinirea unor atribuții precum conferirea de decorații și titluri de onoare, numirea în funcții publice, acordarea grațierii individuale.
Relația cu Guvernul României
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau vacanță a postului, președintele revocă și numește membri ai Guvernului la propunerea primului-ministru. De asemenea, președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și poate participa la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național.
Atribuțiile în domeniul politicii externe
Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului. De asemenea, el acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuții în domeniul apărării
Președintele României este comandantul forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. În caz de agresiune armată, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii și aduce situația la cunoștința Parlamentului.
Dizolvarea Parlamentului
Președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Suspensia din funcție a președintelui
Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Dacă propunerea este aprobată, se organizează un referendum pentru demiterea președintelui în termen de 30 de zile.
Punerea sub acuzare
Pentru înaltă trădare, președintele poate fi pus sub acuzare de către Camera Deputaților și Senat, cu votul a cel puțin două treimi. Propunerea de punere sub acuzare trebuie adusă la cunoștința președintelui pentru a putea oferi explicații. De la data punerii sub acuzare, președintele este suspendat de drept, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vacanța funcției de Președinte
Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate de exercitare a atribuțiilor sau deces. Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte în termen de 3 luni de la intervenirea vacanței funcției.
În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată.
