Un paradox surprinzător: De ce Primăria Capitalei nu reabilitează blocurile cu bulină roșie, în ciuda fondurilor și planurilor pregătite?
Primăria Bucureşti se confruntă cu o „situaţie absurdă” în ceea ce priveşte consolidarea locuinţelor cu risc seismic, unde proprietarii de apartamente blochează accesul la fonduri europene pentru reabilitare. Municipalitatea a identificat două astfel de situaţii, în care majoritatea locatarilor doresc să participe la program, dar câteva familii se opun.
Într-un comunicat, Primăria a declarat: „Vrem să consolidăm, cu fonduri nerambursabile, blocuri de locuinţe aflate în risc seismic I. Majoritatea locatarilor îşi doresc, dar 10% se opun şi blochează proiectul.” Problemele invocate de cei care se opun includ: menţinerea activităţii comerciale la parterul blocului, pierderi financiare pentru apartamentele închiriate, precum și regretul pentru cheltuielile anterioare de renovare.
Un exemplu concret este blocul de locuinţe de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii doresc consolidarea, dar 8 familii se opun, împiedicând astfel proiectul. Primăria a anunţat că situaţia va fi clarificată în instanţă, incluzând posibilitatea recuperării cheltuielilor efectuate pentru pregătirea proiectului.
Un alt caz problematic are loc la un imobil de pe Calea Victoriei, unde din cele 90 de familii, 70 doresc consolidarea, însă 20 refuză, ceea ce blochează proiectul. Primăria subliniază că asociaţiile de proprietari solicită consolidarea, dar pentru a începe programul, este necesară o hotărâre semnată de 50% + 1 din proprietari. Legea nu specifică metodele prin care pot fi convinşi cei care refuză să-şi elibereze locuinţele pe durata lucrărilor.
Consolidarea unui bloc este o operaţiune mai complexă şi costisitoare decât reabilitarea, durând de obicei doi ani. Primăria asigură GRATUIT relocarea sau cazarea proprietarilor în locuinţe de necesitate sau în chirii decontate. Aproximativ 90% din costuri sunt acoperite de finanţările nerambursabile, restul fiind suportat de Primăria Municipiului Bucureşti, cu recuperarea banilor de la proprietari într-un interval de până la 15 ani.
De exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit între 10.000 și 15.000 de euro, eşalonat pe o perioadă de 5 până la 15 ani. Aceste măsuri sunt esenţiale pentru siguranţa locatarilor, dar şi a trecătorilor, având în vedere riscurile în cazul unui cutremur major.
