Meta subiectă la controverse: utilizarea inteligenței artificiale pentru a-și alege angajații concediați în timpul absenței medicale sau de maternitate
Compania Meta a fost dată în judecată de mai mulți angajați care susțin că gigantul tech a folosit sisteme de inteligență artificială (AI) pentru a întocmi lista concedierilor, dezavantajând persoanele aflate în concediu de maternitate sau în concediu medical din cauza unei dizabilități. Meta respinge acuzațiile și afirmă că deciziile au fost luate de oameni.
Acțiunea în instanță, deschisă de zeci de angajați, susține că persoanele care și-au luat concediu de maternitate sau medical au fost selectate în mod disproporționat pentru concediere. Procesul a fost inițiat la o instanță federală din Districtul de Nord al Californiei, vizând reducerea cu aproximativ 8.000 de angajați a personalului Meta, anunțată la începutul acestui an. Meta este compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp.
Reclamantii susțin că Meta a folosit „o serie de sisteme interne de inteligență artificială”, inclusiv evaluări ale performanței realizate cu ajutorul AI și date privind activitatea angajaților, pentru a stabili cine urma să fie concediat. În plângerea de 71 de pagini, se afirmă că „Meta nu a întocmit lista persoanelor concediate în urma unei analize atente realizate de manageri care cunoșteau activitatea angajaților”, ci a folosit sisteme AI „pentru a evalua, clasifica și selecta angajații care urmau să fie incluși pe listă”.
Reclamantii cer instanței să emită o hotărâre preliminară prin care Meta să fie împiedicată să finalizeze concedierile până la soluționarea acuzațiilor. Ei solicită, de asemenea, măsuri reparatorii care ar putea include reangajarea, plata retroactivă a salariilor, compensarea acțiunilor și beneficiilor pierdute, precum și alte despăgubiri.
Folosirea inteligenței artificiale în luarea deciziilor la locul de muncă devine un subiect tot mai controversat, pe fondul îngrijorărilor angajaților legate de discriminare, confidențialitate și încredere, în timp ce autoritățile de reglementare analizează legalitatea unor astfel de instrumente. Mai multe state americane, printre care California, Colorado și Illinois, au adoptat în ultimii ani legi sau reglementări menite să-i protejeze pe angajați împotriva discriminării asociate inteligenței artificiale și „sistemelor automatizate de luare a deciziilor”.
Procesul intentat Meta susține că instrumentele AI ale companiei colectează date despre evaluările profesionale, productivitatea și alte criterii privind activitatea angajaților. În cazul persoanelor aflate în concediu medical sau familial, aceste date nu există, iar în cazul angajaților cu dizabilități, indicatorii respectivi ar putea fi mai scăzuți. „Drept urmare, angajații care și-au luat concedii protejate prin lege au fost selectați în mod disproporționat pentru concediere, pe baza unor evaluări care nu numai că nu au ținut cont de aceste concedii, ci i-au penalizat, în fapt, pentru exercitarea dreptului lor legal de a beneficia de ele”, se arată în plângere.
Printre reclamanți se numără o cercetătoare care se afla într-un concediu prenatal aprobat, care a fost informată că va fi concediată cu doar două zile înainte de a naște. Un alt reclamant, inginer, susține că a primit un „calificativ mai slab” din cauza perioadei în care a lipsit de la serviciu în urma unei accidentări. Un manager aflat în concediu medical afirmă că a fost concediat în a 16-a zi a concediului.
Un purtător de cuvânt al Meta a respins acuzațiile, afirmând că „aceste acuzații sunt nefondate și nu se bazează pe fapte”. Compania a subliniat că deciziile privind gestionarea personalului și organizarea companiei au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială.
Meta a introdus programul de monitorizare a angajaților cu ajutorul inteligenței artificiale la începutul acestui an, destinat să înregistreze tastele apăsate, mișcările mouse-ului și istoricul de navigare al angajaților, precum și mesajele, e-mailurile și datele de localizare de pe dispozitivele companiei. Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, a declarat că scopul era antrenarea sistemelor AI ale companiei pe baza comportamentului angajaților săi, menționând că „modelele AI învață urmărind oameni foarte inteligenți în timp ce lucrează”.
Procesul susține că Meta a lansat discret programul de monitorizare, fără acordul angajaților, informându-i printr-o „postare internă cu vizibilitate redusă, publicată de un inginer, nu de un membru al conducerii”. Se menționează că, în cel puțin unele echipe, angajaților nu li s-a cerut consimțământul sau confirmarea că au luat cunoștință de program, iar inițial nu a existat nicio posibilitate de a refuza participarea.
