Perspectivele leului – Declin continuu și scăderi ale dobânzilor?
Piața financiară răspunde la incertitudinile politice și fiscale, în contextul deficitului bugetar ridicat. Reducerea deficitului este necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran, dar planul fiscal trebuie să fie convingător și să vină rapid, având în vedere că incertitudinea electorală a dus la amânarea investițiilor și reformelor. Fără îmbunătățiri în al doilea semestru, economia ar putea stagna.
România s-a confruntat cu alterarea indicatorilor financiari după primul tur al alegerilor prezidențiale. Cursul a crescut dincolo de 5,1 lei/euro, ratele ROBOR au urcat cu circa 1,4 puncte procentuale (ROBOR la 3 luni a ajuns la 7,3%), iar randamentele titlurilor de stat au crescut abrupt, depășind 8%, cu inversarea curbei.
De ce se depreciază leul?
Presiunile de depreciere pe cursul valutar au ca sursă perspectivele pesimiste legate de corectarea deficitului bugetar într-un orizont de timp acceptabil. Negocierile între partide pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline pot dura, aducând noi incertitudini pe piețele financiare. Au apărut semne de întrebare legate de posibila retrogradare a rating-ului de țară, iar participanții din piață iau în calcul această probabilitate în creștere.
Duminică, S&P a publicat o analiză care sugerează că România ar putea fi retrogradată sub investment grade dacă turbulențele politice împiedică o decizie privind reducerea deficitului și dacă sursele de finanțare externe sunt restricționate.
De ce cresc dobânzile la titlurile de stat și în piața interbancară?
Creșterea dobânzilor reprezintă o reacție firească a pieței în fața incertitudinilor fiscale și politice. Fără un plan clar de reducere a deficitului, investitorii vor cere o primă de risc mai mare pentru a finanța statul. România, cu un deficit semnificativ și într-un context de incertitudine prelungit, resimte aceste tensiuni mai devreme și mai intens decât alte economii.
Deficitul bugetar – o problemă urgentă
Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din UE, iar datoria publică a crescut anul trecut cu 36 de miliarde de euro, atingând aproape 55% din PIB. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a evita creșterea costurilor de finanțare și pentru a preveni retrogradarea din partea agențiilor de rating.
Deficitul ar trebui să scadă la 7% din PIB în acest an, conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, deși execuția bugetară pe primul trimestru indică un nivel mai aproape de 9%. România are cel mai redus rating din UE, echivalent cu BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor.
Măsuri fiscale necesare
Un pachet fiscal coerent, adoptat rapid, ar putea calma tensiunile de pe piețe. Acest pachet ar putea include creșteri de taxe, dar și măsuri pentru o colectare mai eficientă a acestora și combaterea economiei gri. Viteza de implementare a acestor măsuri va fi crucială pentru succesul lor.
Ce se întâmplă cu dobânzile?
În ciuda așteptărilor analiștilor de reducere a dobânzilor, recentul peisaj s-a complicat. Reducerile de dobândă depind de traiectoria inflației și credibilitatea planului fiscal. Dacă se conturează rapid un plan clar de reducere a deficitului, spațiul pentru relaxare monetară se redeschide, altfel BNR va rămâne prudentă, având în vedere presiunile inflaționiste.
Creșterea economică – perspective pesimiste
Prognozele de creștere economică pentru 2025 au fost reduse, majoritatea analiștilor anticipând o creștere sub 2%. Estimarea ING pentru creșterea PIB în acest an este de 1,2%, considerată optimistă. Semnalele din primul trimestru indică o posibilă stagnare sau o ușoară contracție, iar incertitudinea electorală nu a fost favorabilă investițiilor.
Pe termen lung, fundamentele economiei românești rămân relativ solide, cu investiții în infrastructură și un comerț mai facil cu zona euro. PIB-ul nominal ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034, plasând România în top 10 economii din UE.
Prognoza de curs valutar
ING menține prognoza de curs pentru acest an, estimând o recuperare a leului. Piețele financiare pot experimenta episoade de volatilitate, dar nu se consideră necesară modificarea prognozei de curs valutar, respectiv 5,05 lei pe euro, deși rămânerea cursului în apropiere de 5,10 lei este posibilă în perioada imediat următoare.
Vineri, BNR va avea o ședință de politică monetară, iar săptămâna viitoare va publica noul raport de inflație.
