Ebola: Un inamic tăcut ce poate să rămână în umbră luni sau chiar ani
Virusul Ebola poate supraviețui neobservat în organism luni sau chiar ani după infecția inițială, favorizând reapariția bolii. Cercetătorii încearcă să înțeleagă cum este posibil acest lucru și de ce, în anumite cazuri, infecția poate reapărea după o perioadă lungă de timp. Un studiu publicat în revista Nature Microbiology a arătat că virusul Ebola infecțios a fost detectat în materialul seminal timp de mai multe luni sau chiar un an după infectare. De asemenea, virusul poate persista în sistemul nervos central, în special la nivelul creierului.
Zone „protejate” de sistemul imunitar
Persistența virusului în organism se datorează faptului că testiculele și sistemul nervos central sunt zone în care sistemul imunitar acționează mai puțin agresiv pentru a proteja țesuturile sensibile. Ca urmare, organismul nu reușește întotdeauna să elimine complet virusul. Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au folosit celule stem umane pentru a obține organoizi cerebrali, structuri în miniatură asemănătoare creierului, formate din celule ale sistemului nervos central. Experimentele au evidențiat că virusul Ebola poate infecta mai multe tipuri de celule din organoizii cerebrali și se poate replica timp de până la 120 de zile.
Mecanismele de răspândire
Virusul s-a răspândit în organoizi prin două mecanisme: transmiterea directă de la o celulă infectată la o celulă vecină și eliberarea de noi particule virale din celula gazdă, mecanismul clasic de răspândire a virusului. Acești organoizi cerebrali permit cercetătorilor să investigheze în detaliu mecanismele prin care virusul Ebola și alte filovirusuri persistă în sistemul nervos central uman. Experimentele realizate în acest sistem-model oferă informații care ajută la înțelegerea efectelor pe termen lung ale persistenței virale, cum ar fi inflamația severă și uneori fatală observată la supraviețuitorii bolii Ebola care dezvoltă meningoencefalită.
Mutații genetice și necesitatea cercetărilor suplimentare
Analiza organoizilor infectați a evidențiat mutații genetice care ar putea ajuta virusul să rămână nedetectat în organism, inclusiv mutații care nu au mai fost descrise anterior la supraviețuitorii infecției cu Ebola. Autorii studiului subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare, în special asupra unor tulpini mai puțin studiate, cum este virusul Bundibugyo, responsabil de actualul focar din Africa.
Focar activ de Ebola în Africa
În prezent, Republica Democratică Congo se confruntă cu un focar de Ebola provocat de virusul Bundibugyo. Până în prezent, au fost confirmate 896 de cazuri, dintre care 232 s-au soldat cu decese. Autoritățile sanitare avertizează că numărul cazurilor confirmate este în creștere săptămână de săptămână, ceea ce indică faptul că transmiterea virusului în comunitate continuă, existând riscul extinderii focarului în noi regiuni dacă măsurile de sănătate publică nu sunt aplicate prompt.
