Decizia privind limitarea marjei de profit la produse alimentare se apropie de votul decisiv
Deputații vor vota miercuri prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la finalul anului 2026. Măsura este contestată de reprezentanții comercianților, care atrag atenția asupra efectelor negative ale acesteia asupra pieței. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a declarat că plafonarea produce „distorsiuni” în piață și contribuie la creșterea prețurilor altor produse care nu fac parte din lista alimentelor plafonate.
Propunerea de prelungire a măsurii a primit aviz favorabil în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și urmează să fie supusă votului final în plen. În prezent, 17 categorii de produse alimentare au adaosul comercial plafonat, printre care se numără pâinea albă simplă, laptele, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, precum și fructele și legumele vrac.
Intervenția în piață contestată
Feliciu Paraschiv a subliniat că organizația pe care o reprezintă s-a opus încă de la început măsurii de plafonare a adaosului comercial. „Nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală într-o piață liberă”, a afirmat el, adăugând că astfel de intervenții reduc concurența reală. Plafonarea limită capacitatea comercianților de a concura prin strategii proprii de preț.
Vicepreședintele ANCMMR a menționat că unul dintre principalele efecte ale plafonării a fost creșterea prețurilor pentru alte categorii de produse neincluse în schemă, referindu-se la detergenți, cosmetice și produse de uz casnic, care au devenit mai scumpe decât ar fi fost în mod normal.
Impactul asupra prețurilor
Atunci când a fost întrebat dacă eliminarea plafonării ar putea duce la ieftinirea altor produse, Paraschiv a declarat că prețurile s-ar ajusta natural prin mecanismele pieței. „Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta”, a explicat el, dând exemplul produselor de uz casnic care sunt acum mai scumpe decât ar fi fost fără plafonare.
Vicepreședintele ANCMMR a subliniat că plafonarea nu este soluția pentru reducerea inflației și a remarcat că măsura a fost introdusă în 2023, într-o perioadă în care inflația depășea 10%. „Problema este că nu plafonarea reglează inflația. Sunt alte aspecte”, a adăugat el, propunând ca soluția să fie creșterea consumului de produse românești, ceea ce ar ajuta la reducerea deficitului de balanță.
