„Provocarea majoră: absența unei alternative democratice. Strategiile lui Nikol Pașinian pentru a se menține la conducere în Armenia”
Pentru majoritatea candidaților, o campanie electorală bazată pe pierderea patriei strămoșești și promovarea reconcilierii cu un inamic de lungă durată ar echivala cu o sinucidere politică. Nu și în Armenia. Duminică, prim-ministrul Nikol Pașinian și-a asigurat realegerea în această țară din Caucaz cu o populație de 3 milioane de locuitori, în ciuda faptului că, în urmă cu doar trei ani, a condus Armenia într-o înfrângere militară devastatoare în fața Azerbaidjanului.
Victoria lui Pașinian a venit într-un context electoral dominat de adversari pro-ruși, printre care s-a remarcat Samvel Karapetyan, un miliardar care și-a clădit o mare parte din avere în Rusia și care s-a impus ca principalul rival al prim-ministrului. Un element central al viziunii electorale a lui Pașinian îl constituia un viitor acord de pace cu Azerbaidjanul, cu care Armenia a purtat o serie de războaie sângeroase încă din ultimii ani ai Uniunii Sovietice, precum și normalizarea relațiilor cu Turcia, a cărei frontieră cu Armenia a rămas închisă de mai bine de trei decenii. El a susținut că redeschiderea acestor rute ar crea noi oportunități comerciale și ar apropia Armenia de Europa și de Statele Unite, contribuind la slăbirea strânsorii pe care Moscova o exercită de multă vreme asupra economiei țării.
Pentru a ajunge însă în acest punct, Pașinian a trebuit să îi convingă pe armeni să treacă cu vederea pierderea Nagorno-Karabahului, teritoriul disputat pe care forțele armene l-au controlat timp de aproape trei decenii, înainte ca Azerbaidjanul să-l recucerească cu forța în 2023, provocând un exod al a peste 100.000 de persoane de etnie armeană. Cu câteva zile înainte de alegeri, Pașinian a descris decizia sa de a nu continua lupta pentru recâștigarea Nagorno-Karabahului drept una dintre cele mai mari realizări ale sale. „Cel mai important lucru care s-a întâmplat este că Republica Armenia a fost eliberată din capcana conflictului”, le-a spus el susținătorilor săi.
Prin adoptarea acestei poziții, Pașinian miza pe faptul că mulți armeni erau mai preocupați de viitor decât de trecut, a declarat Richard Giragosian, directorul Centrului de Studii Regionale, un think tank cu sediul în capitala Armeniei, Erevan. „Armenia dorește să-și limiteze pierderile și să meargă mai departe”, a spus Giragosian. „Tabuul legat de normalizarea relațiilor cu Turcia a dispărut în mare parte cu ani în urmă. În ceea ce privește Azerbaidjanul, mulți armeni au ajuns să accepte realitatea că au pierdut războiul și că au puține alternative”.
Nu toată lumea a fost de acord. Pierderea Karabahului rămâne o rană deschisă, iar emoțiile au dat naștere în repetate rânduri la tensiuni în cadrul campaniei electorale. De mai multe ori, Pașinian a fost filmat în timpul unor confruntări aprinse cu refugiați din regiune, care l-au mustrat pentru că a renunțat la pretențiile istorice ale Armeniei în numele păcii. În campania lui Karapetyan au circulat frecvent videoclipuri generate de inteligența artificială în care se arăta cum autobuze transportau un număr mare de azeri pentru a se stabili în Armenia în cadrul unui viitor acord de pace. Aceste mesaje au fost amplificate de Moscova. În perioada premergătoare alegerilor, Rusia a declanșat un val neobișnuit de intens de operațiuni de influențare, atât deschise, cât și ascunse. În paralel, Moscova a intensificat presiunea economică asupra Armeniei, impunând restricții asupra importurilor esențiale și avertizând că viitoarele livrări de gaze subvenționate ar putea fi puse în pericol.
Născut în micul oraș Ijevan din nordul țării, Nikol Pașinian și-a început cariera ca jurnalist, înainte de a se impune ca una dintre figurile de frunte ale opoziției din Armenia în anii 2000. El a ajuns la putere în 2018, după ce protestele de stradă în masă au înlăturat elita politică bine înrădăcinată a țării, bazându-și campania electorală pe o platformă anticorupție și antioligarhică. Activist pasionat, Pașinian prezintă o combinație rară într-o regiune dominată de lideri autoritari și oligarhi: o viziune ferm prooccidentală, combinată cu un stil populist și, uneori, controversat, care a găsit ecou în rândul multor armeni.
În campania sa, Pașinian a folosit rețelele sociale, filmând videoclipuri pe TikTok și Instagram în care apărea purtând pălării și dansând cu stoicism, privind fix în cameră, înainte de a zâmbi și de a face un gest cu mâna în formă de inimă, care a devenit simbolul mișcării sale. Duminică seara, la sediul său, Pașinian și-a început discursul de victorie cu un pasaj din Biblie, un gest care reflectă credințele religioase profund înrădăcinate ale multor armeni dintr-o țară care se mândrește cu faptul că este prima națiune creștină din lume.
Cei care îl cunosc pe Pașinian spun că farmecul său rezidă în capacitatea sa de a stabili o legătură cu armenii de rând. „Este un om de rând și știe ce vor oamenii de rând să audă de la el”, a declarat Tatul Hakobyan, un comentator politic armean. Cu toate acestea, în rândul observatorilor cresc îngrijorările cu privire la credibilitatea democratică a lui Pașinian. În perioada premergătoare alegerilor, autoritățile au arestat mai multe personalități ale opoziției, sub acuzații variate. „Stilul său de guvernare este mai degrabă unul extrem de personalizat decât unul instituționalizat”, a declarat Thomas de Waal, cercetător principal la institutul internațional Carnegie Europe. „Pașinian dă dovadă de o lipsă îngrijorătoare de interes față de construirea unor instituții durabile”, a adăugat De Waal.
Este probabil ca aceste îngrijorări să se intensifice după alegeri. În primele sale declarații de după victorie, Pașinian a sugerat că ar trebui arestați liderii opoziției, referindu-se la principalii săi rivali ca la un „partid de război cu trei capete”. O mare parte din succesul lui Pașinian se explică nu doar prin carisma sa personală, ci și prin slăbiciunea alternativelor. „Cea mai mare problemă a Armeniei este lipsa unei opoziții democratice”, a declarat Areg Kochinyan, președintele Centrului de Cercetare pentru Politica de Securitate din Erevan. „Partidele de opoziție capabile să intre în parlament sunt considerate în general corupte și strâns aliniate cu Rusia. Acest lucru lasă mulți alegători cu puține alternative credibile”.
În ciuda victoriei sale, Pașinian se confruntă în continuare cu provocări majore. Rusia a amenințat cu represalii economice în cazul în care Armenia va continua să se apropie de Occident, iar prim-ministrul va trebui să gestioneze cu atenție relațiile cu o țară de care Armenia rămâne puternic dependentă în ceea ce privește energia și comerțul. Un aspect crucial este faptul că Pașinian nu a reușit să obțină majoritatea calificată necesară pentru modificarea Constituției, ceea ce ar putea complica eforturile de încheiere a unui acord de pace definitiv cu Azerbaidjanul.
Cu toate acestea, Pașinian a adoptat luni un ton triumfător, postând un videoclip pe rețelele sociale în care privea fix în cameră, pe fondul melodiei „We Are the Champions” a formației Queen.
