Decizia Judecătorilor în cazul Avocatului Sorin Calaigii: Dovezi Controversate!
După ce a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare, Sorin Calaigii a apelat la diverse căi extraordinare pentru a-și demonstra nevinovăția, inclusiv plângeri legate de modul în care s-a desfășurat ancheta. Pe 3 iunie 2026, magistrații Curții de Apel București l-au achitat, stabilind că fapta nu există. Decizia nu este definitivă.
În motivarea judecătorilor, se menționează că ancheta a fost prejudiciată. Judecătorii au subliniat că instanțele de fond și de apel au luat în considerare criticile formulate de revizuenți, inclusiv cele legate de caracterul pretins fals al înregistrărilor ambientale. Aceste susțineri au fost analizate în contextul probatoriului existent la acel moment, fără a beneficia de noi elemente apărute ulterior, precum Ordonanța nr. 2354/P/2022 din 6 decembrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dispus clasarea pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare de către martorii denunțători M.I., M.V. și M.Ș., din cauza intervenției prescripției răspunderii penale.
Curtea a constatat că această ordonanță prezintă caracterul juridic al unei împrejurări noi, având implicații directe asupra materialului probator administrat în cauză. Conform expertizei, înregistrările ambientale depuse de martorii denunțători au prezentat urme de modificare, ceea ce a generat îndoieli asupra autenticității acestora.
Înregistrările ambientale au fost realizate la o distanță semnificativă de timp de la presupusele fapte, de către martori denunțători care erau implicați în alte proceduri judiciare. De asemenea, judecătorii au subliniat că aceste înregistrări nu au fost supuse unei expertizări tehnico-științifice, iar martorii au oferit explicații contradictorii cu privire la modalitatea de realizare a acestora.
Aspectele legate de modificările înregistrărilor și de implicarea martorilor denunțători au generat suspiciuni privind legalitatea probelor. Curtea a concluzionat că menținerea acestor înregistrări în materialul probator ar compromite principiul legalității și loialității administrării probelor, riscând să conducă la o eroare judiciară.
În concluzie, instanța a evidențiat existența unor elemente probatorii esențiale care demonstrează caracterul netemeinic al soluției de condamnare pronunțate anterior. Astfel, instanța a dispus achitarea inculpaților în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod de Procedură Penală, stabilind că faptele nu există.
