Fenomene climatice surprinzătoare: Incendiile devastatoare afectează regiuni prospere, în ciuda scăderii globale a terenurilor afectate
Un studiu recent a arătat că, în 2025, incendii de proporții au devastat zonele mai bogate ale lumii, în ciuda scăderii globale a suprafeței afectate de flăcări. În California, Canada, Europa și Coreea de Sud, incendiile catastrofale au provocat pierderi de vieți omenești, distrugerea locuințelor și a locurilor de muncă. Deși suprafața totală de 335 de milioane de hectare arsă a fost a doua cea mai mică din 2002, incendiile au avut un impact semnificativ asupra comunităților afectate.
Printre dezastrele din 2025 s-au numărat un „megaincendiu” din Scoția, care a mistuit peste 100.000 de hectare, stabilind un nou record în ceea ce privește suprafața arsă în Regatul Unit, și incendiile din Palisades și Eaton din Los Angeles, considerate printre cele mai distructive din istoria Statelor Unite. În Europa, incendiile din Spania și Portugalia au distrus peste jumătate de milion de hectare, iar Coreea de Sud a înregistrat cel mai amplu și mai mortal sezon de incendii forestiere din istorie.
Studiul a evidențiat că incendiile au reprezentat peste 38% din pierderile asigurate cauzate de dezastrele meteorologice în 2025. Matthew Jones, climatolog la Universitatea din East Anglia, a subliniat că anul 2025 demonstrează că un an „liniștit” din punct de vedere al incendiilor la nivel global poate totuși să aibă consecințe devastatoare. „Observăm o discrepanță tot mai mare între suprafața totală arsă și impactul real asupra lumii”, a explicat acesta.
Schimbările în utilizarea terenurilor au condus la o scădere a suprafeței afectate de incendii, dar încălzirea globală a creat condiții favorabile răspândirii acestora, în special în zonele de interfață dintre sălbăticie și urbanizare. Condițiile meteorologice nefavorabile, agravate de poluarea cu carbon, au transformat unele dintre incendiile din 2025 în adevărate infernuri. În sudul Californiei și Coreea de Sud, vânturile puternice și vegetația uscată au dus la rate excepționale de mortalitate și evacuări în masă.
În zona mediteraneană, seceta și căldura extremă au alimentat incendiile de proporții, de la Portugalia până în Turcia. David Garcia, matematician aplicat la Universitatea din Alicante, a afirmat că aceste condiții nu provoacă incendiile, dar ele contribuie la creșterea probabilității de incendii de amploare: „Materialele sunt mai inflamabile și condițiile de vânt alimentează flăcările”.
Un studiu anterior a arătat că fenomenele meteo extreme care au alimentat incendiile din Portugalia și Spania au devenit de 39 de ori mai probabile din cauza schimbărilor climatice. Experții avertizează că, dacă încălzirea globală va continua, incendiile de amploare vor continua să crească.
Deși la nivel global s-a înregistrat o scădere a emisiilor de dioxid de carbon, Canada a raportat emisii extreme generate de incendii de pădure pentru al treilea an consecutiv, cu aproape 4 miliarde de tone de CO2 emise de pădurile boreale din America de Nord.
Fumul incendiilor forestiere a dus la decese semnificative din cauza inhalării aerului poluat, cu 82.000 de persoane ucise în 2023 doar în urma incendiilor din Canada. Adrian Regos, ecolog peisagist, a subliniat că evenimentele anului trecut ilustrează modul în care un număr relativ mic de incendii extreme poate influența grav consecințele ecologice, sociale și economice ale întregului sezon de incendii.
El a adăugat că tendința generală indicată de studiu reflectă realitatea din Europa de Sud: deși suprafața totală afectată poate varia, schimbările climatice cresc probabilitatea apariției condițiilor meteorologice extreme favorabile incendiilor. Astfel, provocarea nu constă doar în reducerea numărului de incendii, ci și în sporirea rezilienței peisajelor și comunităților la evenimente extreme.
