Furia vremii ce poate să se dezvăluie în Marea Mediterană
În martie 2026, un ciclon de tip tropical numit „Jolina” a provocat pagube semnificative în Africa de Nord. În 2020 și 2023, furtunile Ianos și Daniel au avut un impact devastator în Grecia, iar cea din urmă a dus la o catastrofă umanitară în orașul Derna, din Libia, unde mii de persoane au fost declarate decedate sau dispărute. Aceste cicloane de tip tropical, cunoscute sub numele de „medicane” (un cuvânt compus din „Mediterana” și „uragane”), apar într-o regiune netropicală.
Medicanes nu cunosc granițe, iar impactul lor se extinde asupra mai multor țări pe măsură ce traversează coasta mediteraneană, una dintre cele mai dens populate și vulnerabile regiuni din lume. Populația totală a țărilor mediteraneene în 2020 era de aproximativ 540 de milioane de persoane, dintre care o treime locuiau în zone de coastă. Creșterea temperaturii mării din cauza schimbărilor climatice mărește rezervorul de energie din care se pot alimenta aceste furtuni.
Este nevoie urgentă de cercetări suplimentare privind acest fenomen, care combină efectele atmosferice și oceanice, pentru a îmbunătăți sistemele de avertizare timpurie și gradul de pregătire al populației, atât în ceea ce privește protecția civilă, cât și modul în care putem face față unor evenimente catastrofale. Evenimentele de tip medican apar, în medie, de mai puțin de trei ori pe an, ceea ce îngreunează realizarea unor înregistrări statistice suficiente pentru a trasa concluzii ferme cu privire la locațiile preferate de apariție.
Impactul schimbărilor climatice asupra medicanelor
Temperatura suprafeței mării este un factor cheie în intensificarea furtunilor. O mare mai caldă determină o evaporare mai mare și fluxuri de căldură mai puternice în atmosferă, furnizând energia necesară pentru dezvoltarea și intensificarea unui medican. Conform Atlasului Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, Marea Mediterană s-a încălzit cu aproximativ 0,4°C pe deceniu în perioada 1990–2020, cu o tendință clară și în accelerare. O creștere de doar 1–2°C poate produce viteze ale vântului și rate de precipitații semnificativ mai mari.
Un studiu recent a demonstrat legăturile dintre intensitatea unui uragan mediteranean și schimbările climatice, concentrându-se pe furtuna „Apollo”, și a arătat că temperaturile mai ridicate ale suprafeței mării și o atmosferă mai caldă au crescut umiditatea și precipitațiile abundente peste Sicilia. Analize ale furtunii Daniel au constatat, de asemenea, că precipitațiile extreme din estul Mediteranei și Libia au fost intensificate de schimbările climatice. Semnalul cel mai puternic pentru cicloanele mediteraneene se referă la precipitații, cu creșteri mai clare ale precipitațiilor decât ale intensității vântului.
Necesitatea unei cercetări mai aprofundate
Cercetarea colaborativă între comunitatea științifică și agențiile de protecție civilă este esențială pentru dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie și îmbunătățirea pregătirii. Proiectul MEDICANES al Agenției Spațiale Europene este un exemplu de eforturi în acest sens, aplicând cercetările la cel mai recent medican, Jolina.
O adaptare eficientă necesită modele de predicție climatică mai bune și estimări mai fiabile ale fenomenelor extreme cauzate de cicloane. Aceasta poate fi realizată doar prin cercetare științifică. O abordare integrată care transformă rezultatele cercetării în informații utile pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția civilă este esențială, incluzând planificarea rezilienței infrastructurii și sistemele de avertizare timpurie pentru a reduce vulnerabilitatea și impactul socio-economic.
