Finanțarea partidelor: O analiză a propagandei și manipulării în mediul digital
Finanțarea partidelor politice, modul în care sunt cheltuite subvențiile de la stat și campaniile agresive pe platformele online rămân teme sensibile în spațiul public. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a recunoscut că România și celelalte state europene nu au găsit încă un mecanism eficient pentru a controla finanțările ilegale și dezinformarea din mediul virtual.
Țuțuianu a explicat că instituțiile europene și statele membre sunt în prezent în căutarea unor soluții juridice și tehnice pentru a reglementa propaganda politică și publicitatea electorală online. „Trebuie spus că nici statul român, nici alte state care s-au confruntat cu probleme de același tip nu au pus la punct un sistem bine dezvoltat pentru a preveni finanțările ilegale sau manipularea prin platformele online. Nici măcar la nivel european nu există suficiente reglementări și expertiză practică în gestionarea acestor probleme complexe,” a declarat el.
Discuțiile privind noile reguli pentru publicitatea politică online au loc aproape săptămânal cu reprezentanții Comisiei Europene. Miza este aplicarea corectă a Regulamentului european 900/2024, care reglementează transparența și publicitatea politică. „Încă bâjbâim, încă nu s-a găsit formula cea mai bună pentru a răspunde acestor provocări,” a adăugat Țuțuianu. O analiză a Comisiei Europene a arătat că doar opt sau nouă state au adoptat reglementări, care nu sunt suficiente.
Subvențiile partidelor și problemele de transparență
În ultimii ani, subvențiile acordate partidelor politice au stârnit controverse, în special din cauza sumelor mari destinate presei și propagandei. Totuși, Țuțuianu consideră că finanțarea publică este necesară deoarece a redus dependența partidelor de „banii negri” sau de interesele unor finanțatori privați. „Am o experiență politică consistentă și cred că acest lucru a ajutat la eliminarea unor factori de corupție din campaniile electorale,” a afirmat el.
El a recunoscut că există o problemă legată de valoarea subvenției în anii neelectorali și de lipsa de transparență. „AEP verifică modul în care s-au utilizat subvențiile. Acolo unde am constatat nereguli, am aplicat sancțiuni și confiscări, care sunt foarte mari la unele partide politice,” a explicat Țuțuianu.
Transparența contractelor și donațiile
O altă temă importantă este legată de contractele partidelor. Președintele AEP a afirmat că instituția susține transparența totală, dar modificările legislative depind exclusiv de Parlament. „Nu este doar problema contractelor de publicitate. Există multe solicitări de informații legate de donațiile primite de candidați, în special de actualul președinte al României,” a adăugat el.
Țuțuianu a atras atenția asupra unei portițe legale folosite de unii donatori pentru a rămâne în anonimat. Legea impune ca donațiile care depășesc un anumit plafon să fie înregistrate prin act autentic notarial, iar unii donatori „fărâmițează” sumele în tranzacții mai mici pentru a evita această regulă. „Dacă intenția de a gratifica un candidat este una singură, atunci este nevoie să închei acte autentice și să asigurăm publicitatea clară a acestor finanțări,” a avertizat Țuțuianu.
Scopul legii este prevenirea situațiilor în care grupuri de interese sau persoane influente „cumpără” influență politică. Subvențiile acordate partidelor politice din bani publici au crescut semnificativ în ultimii ani, depășind constant pragul de 200 de milioane de lei. În 2024, subvențiile au fost printre cele mai mari de până acum, iar pentru 2025 bugetul alocat partidelor a rămas ridicat, deși a fost redus ulterior cu aproximativ 10%.
