ICCJ a înaintat CCR o solicitare privind schimbările în legislația penală ce vizează procesul de cameră preliminară
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis vineri, 22 mai 2026, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificările aduse Codului de procedură penală, adoptate recent de Parlament, care introduc o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale. Decizia a fost luată în cadrul Secțiilor Unite ale Instanței supreme, convocate de președinta ICCJ, Lia Savonea, pentru a analiza oportunitatea atacării la CCR a legii adoptate de Parlament.
Conform unui comunicat emis de ICCJ, hotărârea de sesizare a fost adoptată cu participarea a 96 de judecători, respectând cvorumul legal. ICCJ a contestat în mod special dispozițiile referitoare la procedura de cameră preliminară, care prevede finalizarea acestei etape procesuale în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță. Judecătorii ar urma să fixeze termene succesive, iar după primul termen, părțile nu ar mai fi citate, fiind obligate să urmărească singure evoluția dosarului.
Legea stabilește că termenele în camera preliminară vor fi stabilite, de regulă, în zile consecutive, iar intervalul dintre termene nu va depăși șapte zile, cu excepția cazurilor justificate. În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susține că noile prevederi sunt neconstituționale, afectând coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților. Instanța invocă încălcarea mai multor articole din Constituție, inclusiv cele referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
ICCJ a formulat mai multe critici, printre care se numără posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor încă din faza de cameră preliminară. Judecătorii consideră că noua reglementare nu este corelată cu actuala arhitectură a procesului penal și ar obliga judecătorul de cameră preliminară să abordeze aspecte de fond ale cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale. ICCJ avertizează asupra riscului de a apărea blocaje practice privind restituirea cauzelor la parchet, separarea dosarelor reunite sau evitarea unor soluții contradictorii.
O altă critică importantă se referă la eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare din camera preliminară. Conform noii legi, după primul termen, părțile și persoanele vătămate ar trebui să urmărească singure parcursul dosarului, fără emiterea unor noi citații. ICCJ consideră că această măsură afectează dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi deținuții, persoanele în vârstă sau cei fără acces la internet ori competențe digitale.
De asemenea, ICCJ contestă prevederea care conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară în ceea ce privește legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Această soluție, potrivit ICCJ, contrazice jurisprudența CCR și limitează capacitatea instanței de fond de a analiza legalitatea unor probe obținute nelegal sau neloial. ICCJ subliniază că soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de Codul de procedură penală.
Sesizarea urmează să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca legea să poată fi promulgată.
