Dezbateri aprinse pe tema sprijinului ONG-urilor: Este esențială noua lege privind transparența donatorilor?
La începutul acestei săptămâni, Senatul a adoptat un proiect de lege inițiat de AUR și SOS România, susținut de PSD, care impune organizațiilor neguvernamentale (ONG) obligația de a publica anual datele donatorilor care contribuie cu sume mai mari de 5.000 de lei. Inițiatorii argumentează că această măsură este necesară pentru a asigura transparența, însă societatea civilă și diverse instituții se opun vehement acestui proiect.
Potrivit proiectului, asociațiile, fundațiile și federațiile trebuie să depună anual o declarație cu privire la veniturile și sursele de finanțare, incluzând datele de identificare ale donatorilor. Nerespectarea acestei obligații poate duce la suspendarea activității ONG-urilor, iar după un an, acestea pot fi dizolvate. Proiectul a fost votat cu 75 de voturi pentru, 32 contra și 4 abțineri și se îndreaptă acum către Camera Deputaților, for decizional.
Inițiatorii, inclusiv parlamentarii de la AUR și SOS România, au susținut că ONG-urile sunt adesea folosite cu „rea-credință” pentru beneficii personale, fără a oferi exemple clare. De asemenea, au argumentat că lipsa transparenței în identificarea donatorilor reprezintă o vulnerabilitate pentru România și Uniunea Europeană.
În contrast, peste 430 de organizații ale societății civile au semnat o scrisoare prin care subliniază că obligația de a publica identitatea donatorilor este o măsură disproporționată care ar putea afecta libertatea de asociere și funcționarea ONG-urilor. Reprezentanții acestora consideră că transparența nu ar trebui să devină un mecanism de control asupra societății civile, având în vedere că instituțiile statului dețin deja datele necesare și instrumentele legale pentru a interveni în caz de suspiciuni de nelegalitate.
Critici au venit și din partea instituțiilor care analizează proiectele de legi. Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului din Senat și Consiliul Legislativ au emis avize negative, subliniind că proiectul ridică probleme de proporționalitate și necesitate, având în vedere cadrul legal existent. Consiliul Legislativ a evidențiat că proiectul nu detaliază clar măsurile urmărite și ar putea încălca constituția și dreptul european, făcând trimitere la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2020, referitoare la Ungaria.
Consiliul Economic și Social a menționat că ONG-urile au deja obligații de raportare financiară și fiscală, iar impunerea unor cerințe suplimentare ar crea o sarcină administrativă semnificativă fără a demonstra un plus de eficiență. De asemenea, a fost subliniat că publicarea numelui donatorilor ar putea descuraja contribuțiile, afectând astfel serviciile esențiale oferite de ONG-uri.
Una dintre parlamentarele AUR a argumentat că declarațiile depuse de ONG-uri la ANAF nu sunt accesibile publicului, sugerând că cetățenii ar trebui să aibă acces la informații despre finanțarea ONG-urilor care influențează comunitățile. Totuși, ideea de a publica numele donatorilor a fost aspru criticată, cu exemple precum organizația Salvați Copiii, care a afirmat că această măsură ar descuraja finanțarea și ar putea intimida donatorii.
Proiectul a fost comparat cu legislația din Rusia și Ungaria, unde regimul a restricționat activitatea organizațiilor neguvernamentale prin impunerea unor obligații similare de raportare și publicitate. Criticile sugerează că inițiativa AUR-SOS, sprijinită de PSD, ar putea reprezenta începutul unei restrângeri accelerate a spațiului civic în România.
