Prudența în creștere: Analiza economiștilor după depășirea pragului de 10% al inflației și contracția economică
Rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, în timp ce economia României a înregistrat o scădere de 0,2% în primul trimestru comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, produsul intern brut (PIB) s-a redus cu 1,5%.
Economistul Ovidiu Folcuț a comentat că inflația ridicată este determinată în principal de creșterea prețurilor energiei și carburanților, salariile și pensiile neavând capacitatea de a ține pasul cu majorările de prețuri. De asemenea, INS a raportat că inflația de la începutul anului, adică aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025, a fost de 3,1%, în timp ce indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,84% în aprilie față de martie. Inflația anuală, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum utilizat pentru comparații la nivelul Uniunii Europene, a fost de 9,5%.
Cele mai mari creșteri de prețuri nu s-au înregistrat la alimente, ci la mărfuri nealimentare și servicii. Energia electrică a crescut cu 54,18%, motorina cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%. La servicii, chiria a crescut cu 43,78%, urmată de serviciile de igienă și cosmetică, cu 15,07%, și de apă, canal și salubritate, cu 15,05%. În privința alimentelor, cele mai mari creșteri au fost la cafea, cu 21,76%, și la ouă, cu 4,78%.
Criza generată de conflictul din Iran a dus la o creștere semnificativă a prețurilor, în special la combustibil și energie, punând o presiune suplimentară asupra inflației. Ovidiu Folcuț a subliniat că scumpirea energiei și a carburanților afectează direct bugetele familiilor și are efecte indirecte prin creșterea prețurilor la toate celelalte produse. Aceasta se reflectă în cheltuielile pentru transport, care sunt incluse în costul tuturor produselor.
Întrebat dacă salariile și pensiile reușesc să țină pasul cu scumpirile, economistul a răspuns că răspunsul este negativ, ceea ce duce la o scădere a puterii de cumpărare și, implicit, la un nivel de trai diminuat. De asemenea, Folcuț a avertizat că unele sectoare, cum ar fi HoReCa, ar putea fi afectate mai sever de scăderea consumului, deoarece oamenii ar putea renunța la vacanțe sau să-și reducă bugetele pentru servicii.
Recesiune tehnică
Datele INS arată că România se află într-o recesiune tehnică, cu o scădere a PIB-ului de 0,2% în trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, economia s-a redus cu 1,5% pe seria ajustată sezonier și cu 1,7% pe seria brută. Folcuț a menționat că o criză economică mai profundă poate fi evitată dacă actuala criză politică este soluționată rapid și dacă fondurile europene sunt atrase la timp.
Economistul a subliniat importanța atragerii fondurilor din PNRR și alte programe europene, indiferent de formula politică a viitorului guvern. De asemenea, a avertizat asupra riscului de stagflație, adică o combinație între inflație ridicată și economie slabă, menționând că România depinde semnificativ de piețele externe, în special de Germania.
Criza politică și riscurile economice
Ovidiu Folcuț a subliniat că rezolvarea rapidă a crizei politice este esențială pentru menținerea stabilității economice. Dacă această criză nu este soluționată, riscurile de retrogradare din partea agențiilor de rating cresc semnificativ, ceea ce ar putea duce la costuri financiare mai mari pentru țară.
Consultantul economic Adrian Negrescu a declarat că, deși România traversează o recesiune, nu se află într-o criză economică majoră. El a subliniat că primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului, însă microîntreprinderile și companiile mici rămân cele mai vulnerabile, afectate de scăderea vânzărilor și de blocajele financiare.
