Descoperirea unei scurtături spre Marte
Un cercetător brazilian a descoperit accidental o posibilă „scurtătură” spre Marte, care ar putea reduce semnificativ durata unei misiuni spațiale. Inspirată de traiectoriile timpurii ale unor asteroizi din apropierea Pământului, metoda propusă ar putea permite efectuarea unei călătorii dus-întors spre Planeta Roșie în doar 153 de zile, comparativ cu aproape trei ani cât ar dura în prezent.
În prezent, o călătorie spre Marte, aflată la o distanță de Soare cu aproximativ 50% mai mare decât cea a Pământului, durează între șapte și zece luni. Astronauții trebuie să aștepte o nouă fereastră de aliniere a Pământului și Marte, care se întâmplă o dată la 26 de luni, ceea ce poate extinde durata totală a misiunii până la aproape trei ani.
Noile concluzii, publicate în revista Acta Astronautica, sugerează că estimările orbitale inițiale ale unor asteroizi ar putea conține informații valoroase pentru proiectarea unor rute interplanetare mai rapide. „Poate că acest lucru poate schimba ideea că avem nevoie de mai mult de doi ani pentru a merge pe Marte și a ne întoarce”, a declarat cercetătorul.
Descoperirea întâmplătoare
Cercetătorul a realizat că ideea a apărut întâmplător în 2015, în timpul studiului asteroizilor din apropierea Pământului. Un asteroid specific, 2001 CA21, a atras atenția sa datorită unei traiectorii rare care intersecta orbita Pământului și pe cea a lui Marte. Deși măsurătorile ulterioare au rafinat traiectoria asteroidului, geometria sa inițială a sugerat posibilitatea unor rute „ultra-scurte” între cele două planete.
„A fost o surpriză pentru mine. Nu asta căutam”, a spus cercetătorul. Pe măsură ce astronomii obțin mai multe observații, orbitele asteroizilor sunt recalibrate, iar acele traiectorii inițiale dispar din calcule.
Călătorie rapidă spre Marte
În calculele sale pentru opoziția din octombrie 2020, Souza a arătat că o călătorie rapidă, de aproximativ 34 de zile între Pământ și Marte, este posibilă dacă nava spațială ar urma o traiectorie asemănătoare cu planul orbital inițial al asteroidului. Totuși, o astfel de misiune ar necesita viteze de aproximativ 32,5 kilometri pe secundă, mult peste capacitățile actuale ale rachetelor.
În schimb, cercetătorul a analizat alinierea Marte-Pământ din 2027, 2029 și 2031. Folosind o metodă standard de calcul a traiectoriilor, a concluzionat că doar alinierea din 2031 oferă o oportunitate realistă pentru o călătorie rapidă. În acest scenariu, o misiune dus-întors ar putea dura doar 153 de zile, cu plecare pe 20 aprilie 2031, sosind pe Marte pe 23 mai după o călătorie de 33 de zile.
Souza a identificat și o variantă cu consum mai redus de energie, care ar necesita o viteză de lansare de aproximativ 16,5 km/s și ar dura circa 226 de zile, semnificativ mai puțin decât misiunile estimate în prezent. Totuși, conceptul rămâne teoretic și depinde de mai mulți factori, inclusiv designul navei spațiale și capacitățile sistemelor de propulsie.
Vitezele necesare sunt comparabile cu cele atinse de misiuni anterioare, precum New Horizons, sonda NASA lansată în 2006 spre Pluto. Potrivit cercetătorului, astfel de traiectorii de mare viteză ar putea deveni accesibile cu viitoarele generații de rachete, precum Starship de la SpaceX sau New Glenn de la Blue Origin.
