Regulile din urmă cu 50 de ani care limitează viteza trenurilor pe liniile modernizate cu investiții de miliarde de euro
Asociaţia Pro Infrastructură a semnalat că o regulă instituită în 1975 limitează viteza trenurilor noi pe linii modernizate cu miliarde de euro, în ciuda faptului că aceste limitări nu mai sunt necesare. Trenurile vechi, care nu dispun de sisteme automate de frânare, circulă fără probleme cu viteze de 120-140 km/h, în timp ce trenurile noi abia depăşesc 40 km/h.
Specialiştii ONG-ului au explicat că „o instrucţie născută acum 50 de ani, pe infrastructură şi tehnologie din altă epocă, ajunge să frâneze trenuri pe căi ferate de miliarde de euro”. Deşi România investeşte în achiziţia de locomotive şi rame noi, apar din ce în ce mai multe locuri unde trenurile moderne sunt obligate să încetinească brusc sub 40 km/h, în timp ce locomotivele vechi circulă fără probleme cu 120-160 km/h.
Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură au prezentat un exemplu elocvent, demonstrat printr-un clip video surprins în apropiere de staţia Radna: o locomotivă veche trece rapid, în timp ce o ramă Alstom Coradia nouă se deplasează cu o viteză de 20-30 km/h, deşi în mod normal ar putea circula cu 140-160 km/h. Această situaţie este cauzată de o improvizaţie ceferistă introdusă exclusiv în România în 1975.
Limitările de viteză sunt semnalizate prin montarea de inductori – dispozitive galbene de lângă şină – care obligă mecanicul să apese un buton special de „Depăşire Ordonată” (BDO). Acest buton a fost conceput pentru situaţii excepţionale, cum ar fi trecerea pe semnal roşu cu aprobată specială, dar a fost restricţionat la o viteză maximă de 40 km/h în urma unor accidente feroviare din anii ’90. Locomotivele şi ramele moderne produse după 1990 sunt dotate cu echipamente PZB-90, care limitează viteza.
În prezent, mecanicii de trenuri moderne sunt obligaţi să încetinească sub 40 km/h, chiar şi pe linii noi şi perfect drepte. Dacă nu ar încetini, trenul ar fi frânat de urgenţă de sistemul PZB-90. În schimb, mecanicii locomotivelor vechi, care au INDUSI-60 (versiunea din 1960 a sistemului de autostop), pot circula fără restricţii.
Reprezentanţii asociaţiei au întâlnit această situaţie la Radna şi Mediaş, dar regula din 1975 prevede montarea de inductori în multe alte puncte unde viteza scade cu peste 30 km/h, inclusiv Mintia, Deva, Orăştie, Sântimbru, Blaj, Sighişoara. Practic, tot materialul rulant nou – 55 locomotive modernizate prin PNRR, 37 rame Alstom Coradia, peste 80 de rame PESA, 16 locomotive Alstom Traxx – va fi nevoit să frâneze inexplicabil în aceste zone.
Soluţia pentru această problemă există deja: sistemul ETCS, implementat pe coridoarele europene. ETCS cunoaşte toate limitările de viteză şi intervine automat doar dacă mecanicul nu le respectă, evitând astfel încetiniri absurde la 20-40 km/h. Din păcate, implementarea ETCS în România avansează foarte greu, iar în ritmul actual, ar putea dura încă 5-10 ani pentru a fi complet implementat.
În concluzie, atunci când vedeţi un tren nou care încetineşte aparent fără motiv „în câmp”, trebuie să ştiţi că problema nu este trenul, ci o regulă arhaică din 1975 pe care ceferiştii continuă să o respecte.
