Bolojan denunță obstrucționarea accesului la energie din cauza autorizațiilor „nejustificate” pentru firmele fără personal
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că sistemele guvernamentale din România au tolerat blocarea accesului furnizorilor în sistemul energetic prin eliberarea unor autorizații de racordare scriptice către companii care nu au angajați și nu își dezvoltă proiectele. Această situație a dus la scumpirea și blocarea accesului în sistem.
„Sistemele noastre guvernamentale au tolerat, practic, blocarea accesului furnizorilor în sistem. Cum au făcut asta? Nu anunțând că se blochează, ci eliberând autorizații de racordare scriptice unor companii care nu au angajați. Unor companii care nu își dezvoltă aceste proiecte, deci nu au de gând să le termine. Acestea ajung să le scoată la vânzare și pe OLX”, a declarat Bolojan la Rock FM.
Premierul a subliniat că România a eliberat autorizații de racordare pentru 80.000 de megawați, în condițiile în care nevoia maximă a țării iarna este de 9.000 de megawați. „Încă 30.000 de megawați sunt în procesare la Transelectrica. Deci, practic, s-a blocat sistemul. Producători serioși care vor să producă nu primesc avize tehnice de racordare, deși au resurse financiare și sunt dispuși să depună garanții”, a adăugat acesta.
Bolojan a menționat că există complicități în acest sistem, afirmând: „Cine a făcut proiecte pe hârtie câștigă. Dacă te duci la Transelectrica să soliciți o racordare, s-ar putea să primești un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi, cineva te sună și îți spune că în zona respectivă avem un proiect, dar vă costă atât”.
El a criticat și Hidroelectrica pentru lipsa de investiții, precizând că a preferat să genereze profituri, în loc să investească în dezvoltarea infrastructurii. „Dacă lângă fiecare baraj am fi montat baterii de stocare, am fi avut profituri mai mari și prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie”, a afirmat Bolojan.
Premierul a acuzat conducerea Hidroelectrica că a preferat să încaseze bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro anual, în loc să investească în proiecte care ar fi putut reduce costurile pe piața energetică.
