Un artist din Franța s-a izolat într-o cușcă timp de o lună pentru a contesta puterea giganților tehnologici
Artistul francez contemporan Damien Aspe, îmbrăcat într-un costum portocaliu, a început un performance inedit în care se va izola timp de o lună într-o cușcă metalică, amplasată în vitrina galeriei sale din Toulouse, sud-vestul Franței. Scopul acestei acțiuni este de a denunța influența rețelelor sociale și a tehnologiei digitale, care, în opinia sa, îi ține pe cetățeni „prizonieri”.
Performance-ul său are ca țintă în special tinerii, invitându-i să își pună întrebări privind relația lor cu tehnologia digitală, libertatea de exprimare și formele contemporane de control exercitate de giganții tehnologici cunoscuți sub acronimul GAFAM (Google, Apple, Facebook, Amazon și Microsoft).
„Cine deține tehnologia digitală, deține lumea”, a subliniat Damien Aspe, în vârstă de 53 de ani, purtând o uniformă pe care este inscripționat „GAFAM Penitentiary” („Penitenciarul GAFAM”). Artistul a stabilit un program riguros: va avea doar o oră de plimbare dimineața și una seara, precum și două zile dedicate vizitelor, când publicul va avea ocazia să discute cu el.
Damien Aspe consideră că mediul digital reprezintă atât o oportunitate, cât și „un factor de izolare socială”. „Gândirea este limitată de rețelele sociale și de algoritmii acestora”, afirmă artistul, adăugând că „informația este foarte dirijată”.
Artistul, originar din Toulouse, intenționează să rămână în „celula” sa zi și noapte până pe 27 mai, ziua în care este programat un proces fictiv pe care GAFAM i l-ar intenta pentru „încălcarea regulilor de utilizare”. Simularea procesului va fi deschisă publicului și va implica un avocat real și un procuror retras din activitate.
Controversa din jurul lucrării sale generate cu inteligență artificială, intitulată „L’autocratie guidant ses ouailles” („Autocrația care își mână turma”), stă la baza acestui proces fictiv. Damien Aspe consideră că a fost supus unei forme de cenzură pe rețelele sociale, aceasta fiind motivată de nerespectarea normelor privind nuditatea.
Pentru această lucrare, artistul s-a inspirat din celebrul tablou al lui Eugene Delacroix „La Liberté guidant le peuple” („Libertatea conducând poporul”) din 1830, pe care l-a descris ca fiind „primul exemplu de fotojurnalism din istorie”, dorind să se alinieze acestei abordări, în calitate de martor al epocii sale.
