Instabilitatea politică riscă să împiedice scăderea deficitului bugetar
România se află într-o zonă de incertitudine, iar orice regres în consolidarea fiscală ar putea avea consecințe directe asupra dobânzilor și fondurilor europene, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului. Acesta subliniază că greșeala cea mai mare ar fi să facem pași înapoi după eforturile de reducere a deficitului bugetar.
În a doua parte a anului trecut, România a început să reducă deficitul bugetar, care a scăzut de la un nivel de peste 9% din PIB la 7,9% din PIB conform standardelor europene și 7,6% după metodologia națională, la finalul anului trecut. Pentru anul în curs, ținta este de 6,2% din PIB. Primele luni ale anului arată o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă a anului anterior, iar România pare să fie pe drumul cel bun pentru atingerea acestei ținte. Totuși, mai este mult până la 3% din PIB, iar jumătate din drum a fost deja parcurs.
Riscurile instabilității politice
Ionuț Dumitru atrage atenția că incertitudinea politică reprezintă principalul risc pentru evoluția finanțelor publice și încrederea investitorilor. Situatia actuală nu este foarte negativă, dar este esențial ca România să continue parcursul de consolidare fiscală. Instabilitatea guvernamentală poate afecta direct ritmul reformelor și poate duce la creșterea deficitului bugetar.
O incertitudine politică poate duce la stagnarea consolidării fiscale sau, mai grav, la o creștere a deficitului bugetar, a avertizat economistul.
Miza fondurilor europene și PNRR
Un alt aspect critic este absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie finalizată până în august 2026. Există multe miliarde de euro care trebuie absorbite până atunci, iar acest lucru depinde de îndeplinirea unor jaloane importante. Instabilitatea politică poate afecta capacitatea de a îndeplini aceste jaloane și, în final, capacitatea României de a atrage acești bani.
Pierderea fondurilor europene ar avea consecințe economice și bugetare, iar o parte importantă din acești bani a fost deja cheltuită și trebuie decontată de la Comisia Europeană. Dacă nu sunt recuperați, se vor reflecta direct în deficitul bugetar.
Dobânzi mai mari și presiune pe datorie
Dacă reformele fiscale sunt întârziate, costurile de finanțare ale statului ar putea crește semnificativ. Dacă Guvernul nu continuă consolidarea fiscală, investitorii și agențiile de rating vor reacționa, iar riscul perceput va crește, ceea ce va duce la creșterea dobânzilor. România plătește deja dobânzi de aproximativ 3% din PIB pentru datoria publică, ceea ce limitează marja de manevră a autorităților.
Ionuț Dumitru subliniază că ajustarea fiscală va avea loc inevitabil, fie controlată de autorități, fie impusă de piețele financiare. Ajustarea fiscală se va face oricum, iar diferența constă în modul în care va fi realizată: rațional, cu politici economice sănătoase și costuri mai mici, sau forțată de piețele financiare, caz în care costurile economice și sociale vor fi mult mai mari.
