Avertismentele experților despre riscurile viitoare ale accidentelor nucleare
Riscul unui nou accident de tip Cernobîl este considerat zero din toate perspectivele, a declarat Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), la un eveniment de specialitate. Potrivit lui Min, accidentul nuclear din 1986 a reprezentat un moment de cotitură pentru industria nucleară, ducând la progrese semnificative în tehnologie, comunicare și cooperare internațională.
„Cernobîl a reprezentat momentul de cotitură nu doar pentru industria nucleară, ci și pentru comunicarea și cooperarea internațională. S-au pus bazele convențiilor internaționale pentru notificarea rapidă a accidentelor. Este probabil să mai avem un accident nuclear, deoarece nu putem vorbi de un risc zero absolut. Există neprevăzutul pe care nu-l putem anticipa. Consecințele pot fi gestionate, având în vedere cum s-au dezvoltat infrastructurile și modul de cooperare”, a afirmat Min, conform Agerpres.
CNCAN a organizat workshopul „Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză”, având ca scop consolidarea rolului mass-media în gestionarea situațiilor de urgență nucleară sau radiologică. Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a subliniat că accidentul de la Cernobîl a lăsat lecții importante pentru îmbunătățirea comunicării publice și eficienței autorităților de reglementare.
„Au fost actualizate standarde de securitate nucleară și proceduri de răspuns la urgență, iar capacitățile de răspuns ale autorităților de reglementare au fost îmbunătățite. Toate aceste măsuri au condus la un nivel mai înalt de securitate nucleară și la protecția populației, astfel încât consecințele asupra sănătății, similare celor de la Cernobîl, să nu mai aibă loc”, a declarat Ciurea-Ercău.
Petre Min a adăugat că, din toamna anului 2022, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Radiologică și Nucleară, care include o strategie de comunicare în situații de criză. În cazul unei crize, CNCAN va comunica și va asigura coerența mesajelor împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne și autoritățile locale.
CNCAN face parte din structura Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, gestionând toate activitățile legate de situațiile de urgență în domeniul nuclear. Min a menționat că primul semnal despre accidentul de la Cernobîl a fost dat de Suedia, iar Uniunea Sovietică a recunoscut accidentul abia după câteva zile.
La evenimentul de vineri, experți în comunicare au subliniat importanța unei comunicări clare și rapide. Elena Luciana Petrescu a declarat că CNCAN coordonează comunicarea publică în cadrul sistemului național de comunicare în situații de urgență.
„Oamenii nu reacționează la risc, ci la ceea ce înțeleg că se întâmplă. Fără o comunicare clară, percepția devine realitate operațională”, a afirmat Petrescu. Potrivit lui Min, CNCAN ar trebui să transmită informații publice în maxim 30 de minute de la momentul clasificării unei situații de urgență.
Cristi Pitulice, expert în comunicare, a adăugat că România a transpus legislația europeană în materie de situații de criză nucleară și radiologică încă din 2018.
