Contractul cu Pfizer: Decizia crucială despre vaccinuri pe care Ministerul Sănătății nu a vrut să o asume
Membrii Guvernului au fost informați încă din anul 2023 cu privire la implicațiile contractului cu Pfizer, conform documentelor obținute. Deși au încercat să paseze responsabilitatea către Ministerul de Finanțe sau Prim-ministru, decizia finală trebuia luată de Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Alexandru Rafila.
Documentele arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a avut pe masă două opțiuni în contextul contractului cu Pfizer. În ciuda cererii sale către premierul Nicolae Ciucă și Ministerul de Finanțe, responsabilitatea pentru decizie revenea exclusiv Ministerului Sănătății, conform unui răspuns al Ministerului de Finanțe din 2023.
Scenariile existente și impactul financiar
În 2021, România a semnat un contract pentru 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer. Ministerul de Finanțe a avertizat încă din acel an că numărul de doze comandate depășea necesarul populației. În 2023, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care permitea reducerea numărului de doze contractate, extinzând livrările între 2023 și 2026.
Conform documentelor, Ministerul de Finanțe a evaluat impactul bugetar al celor două opțiuni disponibile:
- Varianta I: Acceptarea Amendamentului 5, cu un cost total de 1.081.714.000 lei (aproximativ 216.343 milioane de euro), din care 287.820.000 lei ar fi fost achitați în 4 ani.
- Varianta II: Neacceptarea amendamentului, cu un cost total de 1.875.609.000 lei (aproximativ 375.122 milioane de euro), plus cheltuielile de judecată în cazul pierderii procesului.
Ministerul de Finanțe a subliniat că alegerea variantei I ar avea un impact mai mic asupra deficitului bugetar.
Responsabilitatea decizională și lipsa acțiunii guvernamentale
În luna mai 2023, când România ar fi trebuit să decidă asupra acceptării sau nu a Amendamentului 5, Alexandru Rafila a solicitat premierului Nicolae Ciucă o decizie urgentă, subliniind că România era singurul stat care nu își exprimase opțiunea față de Comisia Europeană. În documentele trimise premierului, Rafila a menționat că o decizie clară trebuie luată până la 26 mai 2023.
Cu toate acestea, răspunsul nu a venit, iar România nu a aderat la Amendamentul 5. Astfel, Ministerul Sănătății a fost nevoit să transmită Comisiei Europene că nu este de acord cu noile prevederi contractuale, ceea ce a dus la menținerea obligației de cumpărare a întregii cantități de vaccinuri pentru anul 2023.
Acțiuni legale din partea Pfizer
După ce România nu a acceptat Amendamentul 5, compania Pfizer a dat în judecată țara noastră în anul 2024, subliniind că Guvernul ar fi putut reduce numărul total de doze și amâna livrările dacă ar fi semnat amendamentul. Ministerul Sănătății a refuzat să semneze din cauza condițiilor propuse, fără a oferi detalii despre costurile implicate.
Pfizer a solicitat medierea alături de Comisia Europeană, însă Executivul român nu a răspuns. România a pierdut procesul în primă instanță pe 1 aprilie, iar actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că se va încerca negocierea modalității de plată a sumei de 600 de milioane de euro datorată companiei farmaceutice.
