Consilier BNR: Fondul de rezervă era esențial pentru a contracara criza din Golf, dar s-au risipit pe futilități
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că Fondul de rezervă al Guvernului trebuia cheltuit exclusiv pentru crize, dar „a fost tocat pe nimic”. Acești bani erau necesari pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu, dar România s-a trezit fără resurse bugetare. Rădulescu a atras atenția asupra situației economice a țării, subliniind că România a intrat „într-o situație practic fără ieșire” din cauza unor politici imprudente.
„Începând din 2017, am avut politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut prin două crize importante: prima a fost pandemia, iar apoi criza energetică indusă de Rusia, care a atacat Ucraina în 2022. În loc să ne oprim cu avântul cheltuielilor bugetare, acesta a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare, având în vedere că s-a produs într-un an fără nicio criză”, a explicat Rădulescu.
Rădulescu a subliniat că „Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic” și că acesta ar trebui cheltuit doar pentru crize. „Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară”, a afirmat expertul. El a adăugat că un deficit bugetar atât de mare, corelat cu un deficit de cont curent similar, indică faptul că țara trăiește „cu mult deasupra mijloacelor sale”.
„Creșterile de salarii, pensii și investiții, prevăzute până în prima jumătate a lui 2025, s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare are o limită. Va veni ziua în care nu mai primești bani. Anul acesta, vom plăti 3% din PIB doar pentru dobânzi, o sumă mai mare decât toate cheltuielile pentru învățământ. Această sumă nu va scădea, ci va crește, deoarece deficitul pe care sperăm să-l reducem la 6,2% din PIB este de peste două ori mai mare decât nivelul prevăzut de Tratatul de la Maastricht”, a continuat el.
Rădulescu a menționat că, înainte de a începe conflictul din Golf, România a reușit să atingă un prag al dobânzilor la datoria publică sub 6%. „Am ajuns la 5,99 în câteva zile”, a spus el. El a subliniat importanța acestor cifre, explicând că „nu putem să ne refacem economia fără să trecem prin reducerea deficitului bugetar, care reprezintă o extrem de gravă problemă pentru viitorul României”.
Consilierul BNR a avertizat, de asemenea, că în următorii ani vor fi mai puțini plătitori de impozite și mai mulți beneficiari de pensii, propunând o reorganizare administrativ-teritorială pentru a reduce costurile în sectorul public. Rădulescu a afirmat că „vor ieși la pensie decrețeii, iar generațiile care ies din perioada activă a vieții sunt mult mai numeroase decât cele anterioare, ceea ce va crea o povară în plus”.
El a adăugat că o criză politică ar putea declanșa o criză economică de mari proporții. „Dacă ajungem la o criză politică, nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică”, a concluzionat Rădulescu.
