BNR optează pentru stabilitate: dobânda-cheie rămâne la 6,50% în fața inflației și a provocărilor economice
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de marți, să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, în condițiile în care inflația scade lent, iar economia încetinește. Această decizie survine într-un context marcat de incertitudini externe majore, în special din cauza crizei energetice și a conflictului din Orientul Mijlociu.
Banca Națională a României a păstrat și celelalte instrumente de politică monetară: dobânda pentru creditele de urgență (Lombard) la 7,50% și dobânda la depozite la 5,50%. De asemenea, BNR a decis să mențină la același nivel rezervele minime obligatorii pentru bănci.
Ce înseamnă pentru ratele românilor
Pentru populație, decizia BNR înseamnă că ratele la credite nu vor scădea prea curând. Dobânzile rămân la niveluri ridicate, iar eventualele ieftiniri ale creditelor vor întârzia. Totuși, nu sunt așteptate creșteri bruște ale ratelor în perioada imediat următoare, ceea ce aduce o anumită stabilitate pentru cei cu credite în derulare.
În piața financiară, dobânzile interbancare au scăzut în februarie, dar au crescut din nou în martie. Randamentele titlurilor de stat au urcat pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor. Cursul leu/euro a înregistrat o creștere ușoară și s-a stabilizat ulterior.
Inflația și economia
Inflația a coborât la 9,31% în februarie 2026, însă nivelul rămâne ridicat și continuă să afecteze puterea de cumpărare. Rata inflației de bază (CORE2 ajustat) a scăzut la 8,3%, pe fondul temperării cererii și al scăderii unor prețuri la alimente și importuri. Scăderea generală a fost determinată în principal de ieftinirea energiei, dar alte prețuri, inclusiv cele la combustibili, produse din tutun și unele servicii, continuă să crească.
BNR avertizează că inflația ar putea crește temporar în următoarele luni, din cauza scumpirii petrolului și gazelor, pe fondul tensiunilor internaționale. La aceasta se adaugă efectele eliminării plafonării prețurilor la energie și ale majorării TVA și accizelor, care vor continua să influențeze prețurile. Ulterior, inflația ar urma să scadă mai accentuat spre finalul anului.
Datele economice indică o răcire accentuată a economiei, cu un PIB scăzând cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, iar creșterea anuală coborând la doar 0,2%. Consumul populației este în scădere, iar vânzările din comerț s-au redus. Industria și construcțiile au înregistrat, de asemenea, scăderi, iar serviciile prestate populației s-au diminuat. Totuși, investițiile au continuat să crească solid.
Deficitul comercial și deficitul de cont curent s-au redus, pe fondul ajustării importurilor. Datele din începutul anului 2026 indică o ușoară revenire față de finalul lui 2025, dar pe fondul unei noi încetiniri în termeni anuali. Deși șomajul nu a crescut semnificativ și chiar a scăzut ușor, apar semne de răcire pe piața muncii. Numărul salariaților este în scădere, iar companiile devin mai prudente.
BNR a subliniat că principalele riscuri vin din afara țării, iar războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot duce la noi scumpiri și la costuri mai mari pentru economie. Aceste evoluții pot afecta direct populația prin creșteri de prețuri și indirect prin încetinirea economiei. Există, de asemenea, incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară și de evoluțiile economice la nivel european și global.
BNR a accentuat importanța atragerii fondurilor europene, în special prin PNRR, pentru susținerea economiei și compensarea efectelor negative ale crizei. Banca va monitoriza atent evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să intervină pentru menținerea stabilității prețurilor și a sistemului financiar.
Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 15 mai.
