Peste 1.000 de companii au intrat în faliment la începutul anului 2026
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență în primele două luni din 2026 a ajuns la 1.091, înregistrând o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când s-au raportat 964 de cazuri, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Capitala se află pe primul loc în clasamentul insolvențelor, cu 222 de cazuri înregistrate în ianuarie-februarie 2026, deși acest număr este în scădere cu 8,64% comparativ cu anul precedent. Pe următoarele locuri se află județele Cluj, cu 71 de cazuri (o creștere de 18,33%), Bihor, cu 64 de insolvențe (o scădere de 12,33%), și Timiș, cu 40 de cazuri (o creștere de 2,56%).
Creșteri semnificative au fost observate în județele Maramureș și Arad, ambele având aproape 90% creștere, dar și în Buzău și Prahova. La polul opus, cele mai puține insolvențe s-au înregistrat în județele Caraș-Severin, Covasna și Alba.
În total, în luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe dintre acestea fiind în București, urmate de Bihor și Maramureș.
Domeniile afectate
Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, cu 185 de cazuri. Acesta este urmat de construcții, cu 166 de insolvențe, industria prelucrătoare cu 97 și transportul și depozitarea cu 84. Deși aceste sectoare continuă să fie cele mai afectate, toate au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.
Modificări legislative
Creșterea numărului de insolvențe vine într-un context în care legislația a fost modificată prin Legea nr. 239/2025, parte a pachetului de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice, adoptat la finalul anului trecut. Modificările au fost gândite pentru a corecta abuzurile și procedurile îndelungate utilizate în trecut pentru a evita plata datoriilor.
Potrivit avocatei Dana Bușcu, noile reguli vizează atât debitorii, cât și creditorii și practicienii în insolvență. Printre modificările importante se numără reducerea duratei procedurilor de insolvență, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creșterea gradului de recuperare a creanțelor și prevenirea practicilor de deturnare a procedurii. Legea introduce verificări periodice ale situației debitorului și permite trecerea mai rapidă la faliment când reorganizarea nu mai este viabilă.
De asemenea, sunt stabilite termene mai clare pentru valorificarea activelor, iar responsabilitatea pentru intrarea în insolvență se extinde și către persoanele care controlează în fapt companiile, nu doar către administratorii formali.
