Conspirația lui Alexandru Bălan
Alexandru Bălan, fostul număr doi din Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a fost trimis în judecată pentru tentativă de trădare și divulgarea de informații secret de stat. Bălan deținea documente sensibile pentru serviciile românești, iar surse au indicat că ar fi colaborat cu agenții KGB din Belarus pentru a compromite imaginea președintei Maia Sandu și pentru a destabiliza relațiile diplomatice între România și Republica Moldova.
Pe 19 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a modificat decizia Curții de Apel București, plasându-l pe Bălan sub arest la domiciliu, cu obligația de a purta o brățară de supraveghere. Procurorii au descoperit documente la care Bălan a avut acces în perioada 2013-2015, inclusiv note de informare transmise de serviciile românești omologilor din Republica Moldova și un fișier cu fotografiile unor ofițeri activi din serviciile românești. Documentele erau clasificate „secret de stat” cu nivelul „strict secret”. Bălan, prin poziția sa în SIS Moldova, cunoștea identitatea mai multor ofițeri ai serviciilor românești și informații sensibile legate de activitatea acestora.
În plus, Bălan deținea documente întocmite de serviciul de informații al statului vecin despre România, ceea ce a creat o vulnerabilitate pentru securitatea națională a României. Bălan a planificat nu doar furnizarea de informații către KGB din Belarus, ci și utilizarea unei metode neobișnuite de comunicare, denumită „căsuțelor draft”. Aceasta implica redactarea mesajelor într-un folder comun de email, fără a le expedia, astfel încât să evite interceptarea. Mesajele, redactate în limba rusă, conțineau informații despre situația politică și militară din Ucraina, dar și referiri la cooperarea dintre președinții României și ai Republicii Moldova.
Procurorii au descoperit un mesaj în care Bălan lua în considerare publicarea unui articol în presa internațională, având scopul de a lansa un atac informațional împotriva președintei Maia Sandu înainte de alegerile parlamentare din 2025 și de a genera tensiuni diplomatice între București și Chișinău.
