România, în criză energetică profundă
România se confruntă de aproximativ trei ani cu o criză energetică severă, caracterizată prin creșteri semnificative ale prețurilor și o gestionare ineficientă din partea autorităților. Aceasta este opinia exprimată de Călin Vilt, membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, la o conferință recentă.
Creșteri de prețuri fără explicații
Călin Vilt a subliniat că statul nu a reușit să abordeze efectiv provocările din sectorul energetic, în ciuda tendințelor negative vizibile în ultimii ani. „Vedem că suntem de trei ani într-o criză profundă de energie. Nu se întâmplă nimic, nici Parlamentul, nici Guvernul nu sunt în stare să gestioneze această problemă a energiei”, a afirmat acesta.
El a comparat actuala situație cu cea din anul 2000, când România producea energie la costuri mult mai mici și înregistra profit. „În anul 2000, după restructurarea RENEL și CONEL, produceam energie la 38 de dolari megawatt, cu profit. Astăzi suntem mult peste 100 de euro megawatt”, a spus Vilt, întrebându-se unde dispar banii din sector.
Politica energetică și impactul asupra consumatorilor
Specialistul a criticat întreaga clasă politică pentru că a tratat sectorul energetic ca pe o sursă de venituri, indiferent de apartenența politică. „Toată lumea a înțeles că energia este autosustenabilă, prin tariful energiei”, a adăugat el. Vilt a criticat și schema certificatelor verzi, menționând că România a avut una dintre cele mai generoase politici din Uniunea Europeană, costurile fiind suportate în final de consumatori.
Dezechilibre în producția și consumul de energie
Un alt aspect alarmant evidențiat de expert este modul în care România gestionează producția și consumul de energie: „Exportăm energie când avem surplus aproape pe nimic și o importăm la niște prețuri foarte mari.” El a subliniat că, deși s-au implementat surse regenerabile, lipsa stocării face ca sistemul energetic să fie greu de echilibrat.
Vilt a menționat, de asemenea, că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de energie electrică pe cap de locuitor, un indicator esențial pentru dezvoltarea economică. Aceasta reflectă probleme structurale ale economiei românești, inclusiv un grad redus de industrializare și un consum economic slab.
Lipsa investițiilor în capacități de producție
Un alt punct critic este absența investițiilor în capacități noi de producție. „Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă sunt de ani de zile în fază de hârtii. Nu s-a pus nicio cărămidă”, a spus Vilt, adăugând că România a închis capacități de producție pe combustibili fosili fără a le înlocui cu altele noi. „În momentul în care atingem un anumit nivel de consum, nu mai avem ce porni și ajungem să importăm energie”, a concluzionat acesta.
