Aventurile navei românești Fundulea: confruntarea cu iranienii în Strâmtoarea Ormuz
Povestea vaporului românesc „Fundulea” reprezintă unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria marinei comerciale române, desfășurată pe fundalul tensionat al războiului din zona Golfului. În 1987, în contextul războiului irano-irakian, nava, un cargou de aproximativ 7.800 tdw construită la șantierul naval din Galați, se afla în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz, având ca destinație Kuweitul, după ce încărcase praf de marmură din Italia.
La 23 noiembrie 1987, în jurul orei 06:00, „Fundulea” a fost supusă unui control radio de către un vas militar iranian, iar mai apoi a fost interceptată de un alt vas, fără pavilion, care i-a cerut să oprească motoarele. După aproximativ 45 de minute, vasul militar a lansat un atac violent asupra vaporului românesc cu aproximativ 8–10 rachete cu napalm, vizând zone esențiale, precum compartimentul de comandă și sala motoarelor, ceea ce a dus la un incendiu devastator.
Atacul a avut loc în contextul conflictului Iran-Irak, când navele comerciale erau frecvent ținte în zona Golfului Persic. Se presupune că „Fundulea” fusese interceptată în apropierea sau la intrarea în apele teritoriale iraniene, amplificând tensiunile din jurul incidentului. Echipajul a trăit momente dramatice, luptând pentru supraviețuire în mijlocul incendiului. Căpitanul Radu Ion Lupu a fost grav rănit și evacuat de urgență, ulterior decedând în spital. Alte trei persoane, printre care un ofițer de punte și un bucătar, au suferit răni grave, dar au reușit să supraviețuiască.
Martorii au descris atacul ca fiind extrem de violent, napalmul transformând nava într-un infern. După lansarea semnalului SOS, mai multe elicoptere militare și civile au intervenit în zonă. Prima navă care a acordat ajutor a fost o vedetă militară din Oman, urmată de un remorcher olandez care a reușit să limiteze incendiul. Cargoul avariat a fost tractat până într-un port din Emiratele Arabe Unite.
Incidentul a avut implicații diplomatice importante, implicând conducerea României de la acea vreme și relațiile delicate pe care țara le menținea cu Iranul și Irakul. Informațiile despre incident au fost păstrate departe de ochii publicului.
Mărturiile supraviețuitorilor
La 30 de ani de la incident, în 2017, zece dintre membrii echipajului s-au întâlnit pentru a depăna amintiri. Gheorghe Foriş, un martor ocular, a relatat cum nava a fost atacată după ce căpitanul a declarat marfa și destinația. „După ce domnul comandant a declarat marfa, ei s-au prefăcut că nu înțeleg engleza. Au plecat, iar după 10 – 15 minute, s-au întors și, fără aviz, au început să tragă în navă,” a spus el. Gheorghe Foriş a suferit răni severe și a fost transportat la spital împreună cu bucătarul echipajului, care a avut arsuri pe toată suprafața corpului.
Ajutorul de medic de la bord, Vasile Gavriloae, a declarat că a făcut tot ce a putut pentru a-i ajuta pe cei răniți, dar rănile căpitanului erau extrem de grave. „Din păcate, domnul comandant avea și o rană la cap, care i-a distrus bazinul,” a afirmat el.
Constantin Vârlan, timonier pe nava Fundulea, a povestit că, în momentul atacului, se afla în cabină și a crezut că nava se va scufunda. „Primul pe care l-am văzut a fost domnul șef mecanic, plin de sânge, care mi-a spus: Au tras în noi!” a relatat Vârlan.
Primul grup de marinari de pe nava Fundulea s-a întors acasă după o săptămână, iar ceilalți au revenit pe 31 decembrie. Autoritățile române le-au spus să nu vorbească despre acest incident pentru a nu strica relațiile diplomatice. Niciunul dintre marinarii prezenți la întâlnire nu a renunțat să navigheze după acest atac, iar unul dintre ei s-a întors la bordul navei după ce aceasta a fost reparată.
Coincidență, Iranul a fost ultima vizită oficială a dictatorului român, doi ani mai târziu, în decembrie 1989.
