Fostul ministru german afirmă: „Revenirea lui Trump a transformat economia mondială într-un câmp de bătălie”
Fostul ministru german al Economiei, Robert Habeck, a subliniat că invazia Rusiei în Ucraina a marcat începutul unei noi ere în care orice resursă poate fi utilizată ca armă politică. Politicianul ecologist, responsabil pentru gestionarea crizei energetice din Germania, a declarat că guvernele germane succesive au ignorat avertismentele privind utilizarea gazului ca armă politică, construind conductele Nord Stream și vânzând rezerve strategice către Gazprom, resurse epuizate înainte de invazia rusă în Ucraina.
Habeck a afirmat că realegerea lui Donald Trump a provocat un al doilea șoc de securitate, având efecte „dramatice, drastice și de anvergură”, transformând tarifele, tehnologia și alte instrumente economice în noi arme în politica globală. „De la transformarea energiei în armă – ceea ce este deja destul de grav – la transformarea tuturor lucrurilor în arme, aceasta este lecția pe care sper că toată lumea a învățat-o”, a spus Habeck.
Europa se confruntă în prezent cu o criză energetică iminentă, exacerbata de atacurile SUA și Israel asupra Iranului în februarie, care au dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care circulă 2% din petrolul și gazul natural lichefiat din lume. Această situație a generat creșterea prețurilor și apeluri pentru energie locală curată, precum și critici că Europa ar fi trebuit să renunțe mai devreme la combustibilii străini.
Habeck a menționat că a avut „nopți nedormite” în timpul crizei energetice, gândindu-se la posibilitatea de a cere industriilor să închidă fabricile dacă nu reușea să le asigure aprovizionarea cu gaze. Deși prețurile gazelor naturale din Germania sunt ridicate, el a subliniat că există o amenințare reală de a nu avea deloc gaze naturale. În acest context, el a respins criticile legate de concentrarea pe schimbarea furnizorilor și construirea de terminale de import.
Habeck a apărat, de asemenea, decizia din 2022 de a amâna închiderea centralelor nucleare din Germania, afirmând că ar fi fost dispus să le folosească câțiva ani în plus pentru a evita o criză energetică. Criticile din partea opoziției au fost că Ministerul Economiei nu a realizat o analiză deschisă a acestei chestiuni, iar o anchetă parlamentară efectuată anul trecut nu a ajuns la o concluzie.
Germania a produs 60% din energia electrică din surse regenerabile în anul precedent, restul provenind din cărbune și gaz. Habeck a afirmat că a devenit „oarecum agnostic” în privința riscurilor energiei nucleare, dar și-a amintit de dezastrul de la Cernobîl din 1986. Războiul din Ucraina a determinat oficialii UE să accelereze procesul de autorizare pentru turbine eoliene și panouri solare, care acum produc mai multă energie electrică decât combustibilii fosili.
La începutul conflictului, Germania a implementat o serie de măsuri pe termen scurt pentru economisirea gazului, cum ar fi reducerea temperaturii termostatelor din clădirile publice la 18 grade Celsius. Politica sa privind energia regenerabilă a fost, însă, diluată de guvernul de coaliție condus de conservatori, iar Habeck a recunoscut că a subestimat rezistența din partea companiilor de gaz.
Într-un posibil semn de redresare, Verzii, excluși din coaliția guvernamentală în februarie 2025, au câștigat recent alegerile statale din Baden-Württemberg, un centru important al industriei auto germane.
