Consiliul Fiscal a avizat bugetul pe 2026, dar cu avertizări despre deficit și datoria națională
Consiliul Fiscal a avizat construcția bugetară pentru 2026, însă a subliniat că echilibrul pe care se bazează Guvernul este fragil, depinzând de mai mulți factori de risc interni și externi. În opinia publicată, instituția a menționat că bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, dar această țintă este supusă presiunilor generate de tensiunile geopolitice, costurile de finanțare, colectarea fiscală slabă și întârzierile în absorbția fondurilor europene.
Consiliul Fiscal a evidențiat că bugetul pe 2026 vine după o perioadă în care România a început corecția unui dezechilibru bugetar sever, amintind că în 2024 deficitul a crescut la 8,7% din PIB în termeni cash și la 9,3% din PIB conform metodologiei ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Fără măsurile de corecție implementate în 2025, situația ar fi fost și mai gravă.
Adoptarea tardivă a bugetului
Una dintre observațiile principale ale Consiliului Fiscal este că bugetul pe 2026 a fost adoptat cu întârziere, pe fondul dificultăților politice și al deciziilor sensibile privind consolidarea fiscală. Tabloul extern s-a deteriorat înainte de adoptarea bugetului, fiind menționat războiul din Orientul Mijlociu, care poate modifica semnificativ datele de plecare ale bugetului, în special dacă va genera un nou șoc energetic.
Consiliul Fiscal a subliniat că o escaladare a conflictului ar putea duce la scumpiri ale petrolului și gazelor naturale, ceea ce ar influența inflația și creșterea economică. De asemenea, volatilitatea pe piețele financiare internaționale ar putea crește costurile de finanțare pentru statele cu deficite ridicate, inclusiv România.
Deficitul și datoria publică
Evaluarea centrală a Consiliului Fiscal este că bugetul pe 2026 poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, marcând o nouă etapă de ajustare după reducerea deficitului din 2025. Instituția a subliniat că această evaluare este prudentă și nu ia în considerare eventualele efecte severe ale conflictului din Orientul Mijlociu sau măsuri suplimentare ce ar putea apărea.
Corecția din 2026 este proiectată în principal prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile totale sunt prevăzute să scadă marginal, cu 0,1 puncte procentuale din PIB. Consiliul Fiscal a menționat că ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reduceri de cheltuieli, subliniind necesitatea creșterii veniturilor fiscale, în special prin îmbunătățirea colectării la TVA și impozitul pe profit.
Problemele structurale și perspectivele economice
Consiliul Fiscal consideră realist scenariul macroeconomic utilizat de Guvern, dar cu rezerve importante. Prognoza oficială pentru 2026 preconizează o creștere economică de doar 1%, iar motorul creșterii se va muta dinspre consum către investiții și exporturi nete. Totuși, eficiența investițiilor publice rămâne o problemă, iar impactul acestora asupra economiei nu este proporțional cu efortul bugetar.
Consiliul Fiscal a avertizat că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB și că miza reală a consolidării fiscale nu este doar respectarea unei ținte anuale, ci stabilizarea datoriei publice. Dacă ajustarea s-ar opri după 2026, datoria publică ar putea ajunge la 80% din PIB până în 2034. Continuarea traiectoriei de consolidare ar putea permite o reducere a datoriei sub 60% din PIB în 2030.
Riscurile pentru perioada viitoare
Consiliul Fiscal a subliniat că perioada 2027-2029 aduce un risc suplimentar, deoarece reducerea deficitului se bazează în principal pe comprimarea cheltuielilor, în timp ce veniturile fiscale ar urma să crească modest. Presiuni mari pe cheltuielile cu personalul, asistența socială și apărarea complică această ecuație. De asemenea, absorbția fondurilor europene și calendarul strâns pentru PNRR reprezintă o provocare, iar neabsorbția acestora ar putea afecta grav economia.
În concluzie, Consiliul Fiscal nu consideră că bugetul pe 2026 este nerealist, ci vulnerabil. Ținta de deficit de 6,25% din PIB poate fi atinsă, dar numai dacă economia nu este afectată de șocuri externe, cheltuielile sunt gestionate strict, iar statul reușește să îmbunătățească colectarea fiscală și să absoarbă fondurile europene.
