Impactul crizei din Orientul Mijlociu și al fluctuațiilor prețului petrolului asupra economiei
Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi creşterea preţului petrolului aduc riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). Oficialul a subliniat că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflaţie.
Reducerea deficitului bugetar este esenţială pentru credibilitatea statului, iar Marinescu a cerut adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2026. În mesajul de deschidere a evenimentului Rethink Romania, el a precizat că războiul şi turbulenţele geopolitice globale fac ca nevoia de politici economice prudente să fie mai acută ca oricând.
Riscurile de contagiune şi impactul preţului petrolului asupra inflaţiei
Deşi România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă comparativ cu alte economii europene, expunerea prin canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă. Estimările BNR arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflaţie actuale. Războiul prelungit din Orientul Mijlociu ar putea evidenţia un impact propagat şi persistent.
Consolidarea fiscală şi ajustarea deficitelor externe
Marinescu a reiterat că nu există o alternativă raţională la consolidarea bugetară, care presupune consecvenţă multianuală. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ci o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi stabilitatea economică. Efortul de ajustare a poziţiei bugetare în 2025, evaluat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, nu s-a tradus printr-o reducere proporţională a deficitului de cont curent, care a scăzut uşor de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025. Totuşi, acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile urmează să se îmbunătăţească de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57% în anul curent, graţie intrărilor de fonduri europene.
Schimbarea modelului de creştere şi urgenţa fondurilor europene
Economia românească îşi schimbă treptat motoarele, trecând de la o creştere bazată pe consum la una susţinută de investiţii. În 2025, marcat de presiunea ajustărilor fiscal-bugetare, creşterea economică a fost de 0,7%, cu contribuţia investiţiilor de 1 punct procentual, depăşind aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale. Marinescu a subliniat importanţa încrederii în politicile statului, menţionând că un buget aprobat curând pentru 2026 ar oferi un semnal puternic de stabilitate.
El a reiterat că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene” și a subliniat că utilizarea acestor resurse financiare rămâne critică, deoarece finanţarea europeană a investiţiilor reduce presiunea pe cheltuielile publice și contribuie decisiv la creşterea veniturilor la buget.
