Argumentele judecătorilor CCR ce au susținut nelegalitatea legii pensiilor pentru magistrați
Judecătorii CCR Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care au votat pentru declararea neconstituționalității legii privind pensiile magistraților, au subliniat în opinia separată că plafonarea pensiei la 70% „anulează garanțiile independenței justiției”. De asemenea, trei judecători ai Curții, Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc, care au susținut soluția CCR, au argumentat într-o opinie concurentă că reducerea „ex abrupto” a pensiilor cu cel puțin 30% ar necesita o evaluare a normelor tranzitorii pentru o aplicare graduală.
Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 18 februarie 2026, referitoare la obiecția de neconstituționalitate din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a fost publicată joi în Monitorul Oficial. Actul normativ urmează să fie promovat. În dezacord cu decizia majoritară a CCR, judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au susținut că obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție trebuia admisă, considerând că dispozițiile legii sunt neconstituționale.
Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net „duce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, fiind de natură să golească de conținut garanțiile constituționale ale independenței justiției”. Experții citați în opinie menționează că, în anumite cazuri, pensia contributivă din sistemul public depășește cuantumul pensiei de serviciu, transformând-o într-un drept „pur teoretic”.
Judecătorii din opinia separată subliniază că pensia de serviciu „nu reprezintă un simplu beneficiu de asigurări sociale, ci o componentă a statutului profesional, menită să asigure continuitatea unui nivel adecvat al veniturilor și după încetarea funcției”. De asemenea, critică eliminarea mecanismului de actualizare a pensiilor de serviciu în funcție de veniturile magistraților, considerând că această modificare „afectează securitatea juridică și stabilitatea statutului profesional al persoanelor deja integrate în sistem sau pensionate”.
Opinia separată subliniază caracterul selectiv al legii, care „nu modifică pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale”, cum ar fi personal militar, funcționari parlamentari sau membri ai Curții de Conturi, creând astfel un tratament diferențiat fără justificare obiectivă și rezonabilă. Din perspectiva dreptului european, judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga afirmă că reducerea semnificativă și nejustificată a pensiei de serviciu poate afecta „garanțiile materiale ale independenței justiției”, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Opinia separată concluzionează că dispozițiile legii sunt susceptibile să încalce principiul egalității în drepturi, garanțiile constituționale ale independenței justiției și standardele europene, iar în această formă „ar trebui constatată neconstituționalitatea lor”.
Opinia concurentă: Reducerea pensiilor magistraților ar fi trebuit evaluată gradual
În opinia concurentă la Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026, judecătorii CCR Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc și Asztalos Csaba-Ferenc nu contestă constituționalitatea legii, dar subliniază că instanța avea competența de a analiza modul în care s-a realizat reducerea cuantumului pensiei de serviciu. Aceștia remarcă ideea de excesivitate a reducerii operate, considerând că evaluarea Curții ar fi putut viza necesitatea unei reduceri graduale a cuantumului pensiei.
Legea criticată continuă linia normativă impusă prin Decizia nr. 467/2023 și Legea nr. 282/2023, care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților. Totuși, aplicarea ei „ex abrupto” determină o reducere imediată a pensiei cu cel puțin 30%. Astfel, baza de calcul a pensiei de serviciu va scădea imediat de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar suma obținută va fi limitată de la 100% la 70% din indemnizația netă. Judecătorii susțin că, având în vedere necesitatea reglementării normelor intertemporale, același raționament ar fi fost valabil pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu.
Opinia concurentă evidențiază că normele tranzitorii sunt esențiale pentru „crearea unui cadru necesar unei receptări organice a noilor soluții legislative, respectând principiul securității juridice și asigurând echilibrul între puterile statului”.
Decizia CCR privind sesizarea CJUE
Curtea Constituțională a explicat de ce a respins solicitările de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul pensiilor magistraților. ÎCCJ și judecătorul Gheorghe Stan au solicitat CJUE să clarifice limitele dreptului Uniunii Europene privind reformele naționale care afectează pensiile judecătorilor. CCR a subliniat că sesizarea CJUE este un mecanism de cooperare între instanțele naționale și Curtea europeană, care oferă interpretări utile pentru litigii concrete, nu avize consultative generale.
În cazul cererilor respinse, întrebările vizau acte normative care nu erau încă în vigoare sau scenarii ipotetice, ceea ce le-a făcut inadmisibile. Curtea a precizat că, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, legea poate să nu intre niciodată în vigoare, iar sesizarea CJUE în acest context ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ, ceea ce este interzis. CCR a citat precedentele din 2018 care confirmă că instanța constituțională nu poate sesiza CJUE în procedura a priori.
Pe 18 februarie, Curtea Constituțională a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe modificarea legii privind pensiile magistraților, declarând actul normativ constituțional. Noul proiect prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat.
