Companiile britanice își schimbă direcția spre Europa din cauza impozitelor lui Trump
Companiile britanice caută relații comerciale mai strânse cu Europa, pe fondul incertitudinii create de noile tarife de 15% anunțate de președintele american Donald Trump. Aceste tarife reprezintă o creștere de 50% față de nivelul negociat anul trecut în acordul comercial dintre Marea Britanie și Statele Unite, ceea ce ar face din Regatul Unit una dintre economiile cel mai puternic afectate, conform unei analize realizate de Global Trade Alert.
Reprezentantul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a declarat că administrația „se așteaptă” să respecte acordurile comerciale existente, însă guvernul britanic se află în continuare în discuții cu omologii americani. Incertitudinea tot mai pronunțată determină companiile britanice să caute o aliniere mai strânsă cu Uniunea Europeană și cu statele europene, în încercarea de a găsi parteneriate comerciale mai previzibile. William Bain, șeful politicii comerciale la British Chambers of Commerce (BCC), a afirmat că „nu există nicio certitudine sau consecvență, iar companiile sunt deja foarte obosite de această situație”.
Potrivit lui Bain, multe companii analizează opțiuni alternative, inclusiv extinderea schimburilor cu Europa sau cu regiunea Indo-Pacific, unde riscul de fluctuații este perceput ca fiind mai redus. Anunțul lui Trump privind aplicarea unui tarif uniform pentru toate importurile în SUA a amplificat dificultățile mediului de afaceri european, după ce ordinea comercială globală fusese deja zdruncinată anul trecut. În aprilie, administrația americană impusese o serie de tarife suplimentare partenerilor comerciali din întreaga lume, iar incertitudinile actuale au determinat guvernele europene să solicite clarificări urgente de la Washington.
Uniunea Europeană negociase în 2025 un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor către SUA. Emma Rowland, consilier în politici comerciale la Institute of Directors (IoD), afirmă că firmele britanice încep să își diversifice lanțurile de aprovizionare sau să reconsidere piața americană. În rândul liderilor de afaceri, există o preferință clară pentru o apropiere comercială mai mare de UE decât de SUA.
Conform BCC, creșterea tarifelor ar majora costurile exporturilor britanice cu 2–3 miliarde de lire sterline într-un interval de 12 luni. Companiile lucrează cu contracte pe 12–18 luni, iar volatilitatea actuală face dificilă estimarea tarifelor și prețurilor pentru perioada următoare. Cele mai expuse sectoare britanice, în cazul intrării în vigoare a noilor tarife la 24 februarie, ora 00:01 E.T., sunt industria alimentară și a băuturilor, articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și bunurile electrice și industriale.
BBC a raportat că majoritatea acordurilor existente între Marea Britanie și SUA privind tarifele pentru automobile, oțel și industria farmaceutică nu ar urma să fie modificate, însă discuțiile între cele două guverne sunt în desfășurare. Alan Taylor, membru al Comitetului de Politică Monetară al Băncii Angliei, a declarat că tarifele mari la importuri impuse de Statele Unite „par să fie aici pe termen lung”, iar efectele lor complete vor necesita „mulți ani” pentru a se manifesta.
Declarațiile lui Taylor vin după ce președintele american Donald Trump a reacționat la decizia Curții Supreme de a anula majoritatea tarifelor sale din 2024 prin impunerea unui tarif global de 15% pe importuri. Potrivit lui Taylor, consecințele schimbării de direcție comerciale a Washingtonului rămân incerte. „Trebuie să înțelegem că aceste tarife sunt aici pentru a rămâne la un nivel mult mai ridicat decât acum doi ani. Ne putem aștepta ca acest șoc să se desfășoare de-a lungul mai multor ani”, a spus Taylor.
El a adăugat că există unele semne că China își redirecționează exporturile către alte părți ale Asiei de Est și către Uniunea Europeană, cu potențiale efecte deflaționiste, însă amploarea impactului rămâne dificil de estimat. Taylor a fost parte din minoritatea de patru membri ai Comitetului care au votat pentru reducerea dobânzii de referință la 3,5% de la 3,75%, avertizând că inflația ar putea coborî persistent sub ținta de 2%.
Luni, Taylor a spus că ar fi îngrijorat doar dacă presiunile inflaționiste de bază ar depăși estimările „în mod repetat”, subliniind că datele din ianuarie, care au arătat o creștere peste așteptări a prețurilor în servicii, nu reprezintă un motiv de alarmă în sine. Riscurile pentru prognozele Băncii Angliei se mută către o inflație mai scăzută și către un impact economic mai sever al șomajului.
